Aliații cheie ai Ucrainei (așa-numita „Troică Europeană” – Germania, Franța și Marea Britanie) elaborează împreună cu Kievul un plan de implicare a Rusiei în negocieri, cu scopul de a pune capăt războiului, subliniind schimbarea dinamicii conflictului în favoarea Ucrainei.
În Rusia însăși se aud din ce în ce mai tare, chiar și printre comentatorii pro-guvernamentali, voci care spun că războiul a ajuns într-un impas și că trebuie să se pună capăt acestuia. Dar Vladimir Putin nu dă încă semne că ar fi dispus să facă compromisuri.
Oficialii din țările Eurotroika discută posibilitatea organizării unor negocieri cu participarea Rusiei și a Ucrainei, au declarat pentru Bloomberg persoane care au cunoștință de acest lucru. Europenii au discutat această chestiune cu colegii ucraineni.
Decizia finală cu privire la continuarea încercărilor de a ajunge la un acord cu Rusia îi revine lui Volodimir Zelenski, iar țările europene nu vor îndemna președintele ucrainean să adopte o strategie cu care acesta nu este de acord, afirmă sursele Bloomberg.
Potrivit acestora, Eurotroika vede o oportunitate de a-l determina pe Putin să înceapă discuțiile privind un acord de pace, având în vedere impasul atât în procesul de negocieri condus de SUA, cât și pe câmpul de luptă, unde armata rusă pierde teritorii pentru a doua lună consecutivă, precum și loviturile din ce în ce mai reușite ale dronelor ucrainene asupra obiectivelor din Rusia și a căilor de aprovizionare din teritoriile ocupate. Prin începerea negocierilor acum, aliații încearcă să evite încă o iarnă, în timpul căreia Rusia va încerca cu siguranță să bombardeze și mai intens orașele și infrastructura ucraineană.
Un oficial al guvernului german a declarat miercuri pentru Reuters că se deschide treptat o fereastră pentru dialogul dintre Europa și Rusia pe tema Ucrainei. Potrivit acestuia, Troica europeană va juca un rol cheie în acest proces, iar dialogul cu Moscova ar putea începe peste câteva luni.
Potrivit surselor Bloomberg, în zilele următoare, premierul britanic Keir Starmer intenționează să discute această situație cu cancelarul german Friedrich Merz și cu președintele Franței, Emmanuel Macron.
În Rusia însăși se aud din ce în ce mai tare voci care susțin necesitatea încetării acțiunilor militare, deoarece este imposibil să se atingă obiectivele declarate, inclusiv trecerea întregului Donbas sub controlul Rusiei. Despre acest lucru vorbesc chiar și susținătorii autorităților, care au sprijinit invazia și ocupația inițiate de acestea.
Fostul deputat, Oleg Tsarev, care a fost unul dintre candidații la funcția de șef al regimului marionetă, după ce Putin ar fi cucerit Kievul „în trei zile” în 2022, a scris la sfârșitul lunii mai că Rusia a căzut într-o capcană cognitivă:
De multă vreme, o serie de propagandiști cunoscuți au creat în rândul populației așteptări exagerate cu privire la încheierea operațiunii militare speciale. Parada militară de la Kiev. Procesul lui Zelenski și Poroshenko. Fasciștii din Kiev trebuie spânzurați pe strada Khreshchatyk. Mulți au senzația că trebuie să ne sacrificăm, dar să îndeplinim această sarcină. Iar dacă nu, atunci nu este o victorie.
A rezista în situația actuală este deja o victorie, insistă Tsarev: „Sarcina noastră este să punem capăt războiului și să păstrăm câștigurile, să construim o Novorossia prosperă”.
În aceleași zile, aproximativ despre același lucru, dar într-un mod mai cinic, a scris directorul Centrului de Studii Europene și Internaționale Complexe al Universității Naționale de Științe Economice din Moscova, Vasilii Kașin. Într-un articol publicat în revista pro-Putin „Rusia în politica externă”, el afirmă necesitatea ajustării obiectivelor războiului, deoarece este imposibil să se obțină victoria într-un conflict atât de prelungit. Kashin, totuși, propune negocierea încetării conflictului, pe baza acordurilor la care Putin și Donald Trump ar fi ajuns la Anchorage (așa formulează autoritățile și propagandiștii ruși cererile privind predarea Donbasului și restricțiile postbelice pentru forțele armate ale Ucrainei, pe care, sperau ei, Trump l-ar fi obligat pe Zelensky să le accepte). Dar, în același timp, el insistă: „Nu este în interesul nostru să consumăm la nesfârșit resurse lângă Mala Tokmachka, urmărind obiective imaginare”.
„Se pare că, în al cincilea an de război, unii încep să înțeleagă că prelungirea acestuia cu încă un an sau doi nu va îmbunătăți poziția Rusiei la negocieri. Le devine din ce în ce mai clar că este timpul să se pună capăt conflictului”, a declarat pentru The Wall Street Journal Alexander Gabuev, directorul Centrului Carnegie din Berlin pentru studiul Rusiei și Eurasiei. – Discuțiile pe această temă în rândul elitei încep să se normalizeze – ținând cont de toate rezervele legate de loialitate. Dar oare Putin conștientizează că se află într-un impas și că beneficiile războiului sunt din ce în ce mai mici? Nu știm acest lucru. Nimic nu indică faptul că și-ar fi schimbat părerea.”
Puternica militarizare a statului rus face improbabil ca Putin să asculte vocile rațiunii, consideră fostul ministru de externe al Ucrainei, Pavel Klimkin. Potrivit acestuia, războiul este modus vivendi („modul de viață”) al acestui regim:
Este ca mersul pe bicicletă – dacă te oprești, cazi.
Editor : A.R.