România a ajuns la capătul unui model economic bazat pe consum alimentat din importuri și datorie externă, iar riscul unei retrogradări la categoria „junk” ar putea împinge țara către o nouă intervenție a FMI, susține Cristian Grosu, redactor-șef al Curs de Guvernare, într-un interviu pentru emisiunea „În fața ta”. Potrivit acestuia, creșterea economică de doar 0,9% obținută în 2024, în pofida unui deficit bugetar de 9,3% din PIB, arată că mecanismul care a susținut economia în ultimele decenii „nu mai funcționează”. În acest context, absorbția fondurilor europene și reformele asumate prin PNRR devin esențiale pentru evitarea unei deteriorări accelerate a situației economice.
Modelul economic care a susținut creșterea României în ultimele decenii și-a atins limitele și nu mai poate genera dezvoltare, susține Cristian Grosu. Potrivit acestuia, economia bazată pe consum alimentat din importuri și finanțat prin împrumuturi externe a frânat dezvoltarea sectorului productiv și a împins țara către deficite tot mai mari. Grosu argumentează că rezultatele economice din 2024, când un deficit bugetar de 9,3% din PIB a produs o creștere economică de doar 0,9%, demonstrează epuizarea acestui model și lasă în urmă o povară tot mai mare a costurilor cu dobânzile.
Cristian Grosu: „Noi, de exemplu, studiem acest fenomen al schimbării paradigmei economice a României, care este, de fapt, și cauza a ceea ce simțim noi astăzi că este o criză economică, recesiunea, scăderea consumului și așa mai departe. Trebuie spus un lucru. Noi, în momentul ăsta, ne aflăm într-un punct din care nu ne mai putem întoarce la vechea paradigmă economică din ultimii 25-30 de ani, economia bazată pe consum. Deci avem, ca să ne dăm seama cât de absurd sună, economie bazată pe consumul de import finanțat cu datorie externă scumpă.
Problema este că noi nu mai avem o producție care să ne susțină propriul consum. Și pentru că am mers pe acest motor de creștere, consumul de import finanțat cu bani împrumutați, noi practic am blocat dezvoltarea sectorului productiv. Acest model economic, pentru că e un model economic foarte rudimentar, foarte primitiv, practic ne-a ținut înapoi. Sigur, pot veni unii și să spună: „Domnule, păi uite, totuși, economia creștea, bunăstare, am dus-o mai bine” și așa mai departe. Problema este că, la un moment dat, această paradigmă economică, în loc să ne ofere timp – domnule, creștem pe genul ăsta de model economic, dar între timp construim și o economie competitivă – în loc să luăm lucrul ăsta ca pe un furnizor de timp, noi l-am luat ca și cum ar merge la infinit.
Nu merge la infinit. Dacă vreți, e un soi de schemă Ponzi macroeconomică, adică te joci cu deficite, „lasă că mai împrumut” și nu știu ce. Dar deficitul între timp crește, pentru că economia ta e neproductivă, nu trăiești din export. Și lucrul ăsta s-a văzut cel mai bine că nu mai funcționează. Și când spun că nu mai funcționează, nu înseamnă că nu s-a văzut. A început în 2024. A fost văzut cel mai clar în 2024, an electoral. Bani împrumutați – 9,3% din PIB, deficit cât Ucraina, care e o țară în război, să ne înțelegem, și noi, pe timp de pace, am avut 9,3% deficit, bani aruncați în consum, știți, și o parte în investiții în zona de infrastructură de transport.
Ei, și cu acești 9,3% din PIB, bani împrumutați și aruncați din elicopter, România a obținut o creștere economică de doar 0,9%. Asta ce înseamnă? It’s over. S-a terminat! Nu mai funcționează, am dat cu capul de pragul de sus. Ce-a rămas după acest festival de datorii și deficit? Dobânzile, pentru că noi deja am ajuns în acea situație în care dobânzile sunt de neplătit. Noi, anul ăsta, de exemplu, plătim 1.000.000.000 de euro pe lună numai dobânzi. Deci, atenție, nu rate, nu noi datorii, numai dobânzi. Păi, în câțiva ani îți faci autostrăzi de la un capăt la altul, în orice direcție vrei. Și nu oricum, ci le pavezi și cu marmură. Cu banii ăștia, numai cu dobânzile.”
„Anul trecut ne-a trecut glonțul pe la ureche”
Jurnalistul mai notează că România riscă să ajungă la mâna FMI dacă va fi retrogradată de agențiile de rating în categoria „junk”, susține Cristian Grosu. Acesta avertizează că un astfel de scenariu ar însemna costuri mult mai mari de împrumut, presiuni asupra cursului de schimb și inflației, precum și o deteriorare accelerată a perspectivelor economice ale țării.
Cristian Grosu: Eram la un pas, cum suntem și acum, de fapt, de degradarea de către agențiile de rating la categoria junk. În momentul în care te duci în junk, deja dobânzile urcă la două cifre. Practic vor fi chiar de neplătit. Adică nimeni nu îți va mai da bani. Va trebui să intervină FMI-ul și știm cum face FMI-ul, aritmetica e simplă. Dacă vrei banii ăia, trebuie să faci aia și așa mai departe. Mai avem, am mai avut experiența asta.
Fenomenele sunt paralele, pentru că, dacă ajungi la junk, să nu credem că mergem mai departe, ne împrumutăm cu două-trei puncte procentuale mai mult și așa mai departe. Nu. În momentul în care ai ajuns la junk, poți să te aștepți că-ți pică bursa, poți să te aștepți că îți explodează cursul, poți să te aștepți că, din presiunea pe curs, te duci și mai mult în inflație. Ori toate astea pun o presiune pe economie și o trag și mai la fund. Adică șansele ca tu să-ți plătești datoriile și dobânzile, în loc să crească, nici măcar nu stau pe loc, scad. Ori anul trecut, în august, ne-a trecut acest glonț pe la ureche.
„Țara a început să sărăcească din 2024”
El a mai adăugat că țara a început să „sărăcească” încă din 2024, odată cu măsurile luate de guvernul Ciolacu.
Cristian Grosu: Ăsta a fost momentul când s-au luat niște măsuri de scădere a deficitului, ceea ce trebuie să fie foarte limpede de înțeles în privința acestei crize politice: că a venit PSD-ul și a spus „Domnule, Ilie Sărăcie a sărăcit țara”, nu știu ce… Nu. Țara a început să sărăcească din 2024, atâta că de atunci încoace s-au aruncat bani împrumutați din elicopter.
Mai sunt niște bani europeni de luat din PNRR și pentru asta, teoretic, ar trebui să facem o serie de reforme care sigur ar fi sănătoase, nu doar pentru a lua banii din PNRR, ci și pentru această țară.
Da, aici eu nu pot decât să sper că această criză are totuși un soi de zonă de control a mecanismelor de a atrage bani. S-ar putea să ne trezim cu aceste măsuri necesare pentru a atrage banii, dar la un moment dat să ne întoarcem. Adică dăm astăzi o lege și, când ajungem la maniera de aplicare, mai venim cu un amendament, mai venim cu o altă lege care o corectează și așa mai departe. Asta este foarte posibil.
„Grindeanu așteaptă să ia Bolojan măsurile nepopulare”
Cristian Grosu: „Miza reală a confruntărilor politice nu este doar formarea unei majorități sau adoptarea unor măsuri economice nepopulare, ci controlul asupra resurselor financiare și al viitoarelor contracte de stat, mai afirmă Cristian Grosu.
Eu cred totuși că aici, vedeți, oamenii ăștia practic se ceartă de la bani și de la resurse. Aici este vorba – și o să vă spun acum care este părerea mea și teoria mea – și sper din toată inima ca ceva s-o contrazică, dar până în momentul ăsta nu văd niciun semn care s-o contrazică.
Oamenii ăștia au nevoie să atragă acei bani, pentru că acei bani se duc pe de o parte în economie, dar în cea mai mare parte se duc tot către zona de stat, tot către zona de administrație, adică până la urmă tot către acel mecanism care distribuie banii către clientela economică. Deci au nevoie de acești bani.
Marea mea teamă, și asta este teoria pe care v-o spun, este situația în care ne aflam noi acum două luni. Domnul Grindeanu, cu mâinile jucându-se pe pântece, aștepta frumos ca domnul Bolojan să ia măsurile cele mai nepopulare, iar el să vină la anul, în aprilie, la rotativa pe care o știm cu toții și care era prevăzută. Și numai bine, domnule, s-au echilibrat niște lucruri și putem iarăși să venim cu bani și să aruncăm în perspectiva alegerilor din 2028.
Deci asta era situația. Dar între timp a apărut un lucru: a apărut SAFE și contractele pe energie. Înseamnă că niște domni s-au gândit că până la rotativă aceste contracte vor fi semnate și nu vor alimenta structurile de interese de sub scena politică. Gândiți-vă că la anul, la rotativă, erau date contractele alea mănoase, SAFE și energia.”
Editor : I.B.
