Unul dintre rolurile principale ale științei în societate este acela de a analiza afirmațiile extraordinare, de a separa faptele de ficțiune și de a lămuri lucrurile. Dar nu reușește întotdeauna. Ba chiar, uneori se întâmplă exact opusul, scrie Juan Alfonso Revenga Frauca, expert în nutriție la Universitatea Internațională din Valencia, pe platforma The Conversation
„Știința” însăși poate uneori scoate lucrurile din context și prezenta jumătăți de adevăr care, repetate de-a lungul generațiilor, ajung în cele din urmă să pară certitudini absolute. Aceste idei nu prind rădăcini neapărat pentru că sunt adevărate, ci pentru că sună bine, par a fi de bun simț și adesea beneficiază de autoritatea asociată unui nume eminent.
Când vine vorba de alimentație și sănătate, acest lucru este extrem de frecvent. Și nu e vorba despre știrile false sau farsele care proliferează pe rețelele de socializare, ci despre fraze și idei cu pedigree istoric – și chiar academic – care au fost adoptate în mod eronat ca adevăruri incontestabile.
1. Hrana ca medicament
Unul dintre cele mai cunoscute exemple este fraza atribuită filosofului și medicului Hipocrate din Grecia Antică: „Hrana să-ți fie medicament și medicamentul să-ți fie hrană”. Deși i se atribuie frecvent, nu există o bază solidă pentru aceasta.
În ciuda faptului că originile sale dubioase au fost dezvăluite cu ani în urmă, fraza continuă să apară în articole și discursuri – probabil pentru că este învăluită într-o aparentă înțelepciune.
2. Ești ceea ce mănânci
Ceva similar se aplică zicalei „ești ceea ce mănânci”. Astăzi este adesea tratată ca un adevăr incontestabil, dar semnificația sa originală era filosofică, nu fiziologică. Fraza făcea parte dintr-o reflecție asupra importanței dimensiunii materiale a ființelor umane, propusă de filosoful german din secolul al XIX-lea Ludwig Feuerbach, pentru a-i contesta pe cei care acordau importanță doar sufletului sau minții.
Cu această frază celebră, Feuerbach pleda pentru justiție socială dintr-o perspectivă politică și antropologică – nu făcea o recomandare privind stilul de viață.
3. Spanacul și fierul: un mit dublu
Cazul spanacului și al fierului este curios din două puncte de vedere. Timp de ani de zile, s-a susținut că reputația eronată a acestei legume ca aliment bogat în fier se datora unei erori de transcriere care implica o virgulă zecimală plasată greșit la începutul secolului al XIX-lea. Povestea a fost atât de larg acceptată încât a fost repetată de nenumărate ori în cărți, articole și prelegeri.
Dar presupusa eroare zecimală pare, de asemenea, a fi neadevărată. Nu numai că s-a răspândit pe scară largă o idee incorectă despre spanac, dar și explicația privind originea acestei informații era falsă.
4. Morcovii și vederea nocturnă
Un alt mit modern este afirmația potrivit căreia consumul de morcovi îmbunătățește vederea nocturnă. Morcovii sunt o sursă de vitamina A, un nutrient care joacă un rol în funcția vizuală – dar asta nu înseamnă că te vor face în mod miraculos să vezi în întuneric.
Răspândirea acestei idei a fost strâns legată de eforturile de propagandă britanice din timpul celui de-al Doilea Război Mondial, menite să explice succesele nocturne ale piloților Forțelor Aeriene Regale (RAF) și ale apărării antiaeriene britanice împotriva Luftwaffe-ului german. Pentru a ascunde adevăratul motiv – care era reprezentat de sistemele radar ale RAF – s-a permis circularea mitului conform căruia piloții și personalul militar responsabil de apărarea aeriană urmau o dietă deosebit de bogată în morcovi.
5. Cea mai importantă masă a zilei
Și mai durabil este adagiul universal conform căruia micul dejun este cea mai importantă masă a zilei. Fraza a fost inventată pentru prima dată de Lenna Frances Cooper, într-un articol publicat în 1917 în Good Health, revista Sanatoriului Battle Creek, condus de John Harvey Kellogg din SUA. Și a rămas, până în prezent.
A lua un mic dejun sănătos este important pentru multe persoane, dar nu există un motiv biologic imperios pentru care acesta să fie întotdeauna cea mai importantă masă. Totuși, un lucru este cert: cerealele nu sunt alegerea ideală pentru masa de dimineață.
6. Opt pahare pe zi
Recomandarea de a bea doi litri – sau opt pahare – de apă pe zi este un exemplu clar de jumătate de adevăr. Acest sfat este atribuit de obicei vechilor recomandări din 1945 privind necesarul zilnic de hidratare, care a fost stabilit la aproximativ 2,5 litri de apă. Dar un detaliu cheie este adesea trecut cu vederea; aceleași recomandări precizează că cea mai mare parte a acestei hidratări se obține prin consumul de alimente.
Știm acum, așa cum sugerau deja acele linii directoare, că în condiții normale și cu excepții, setea este de obicei cel mai bun ghid pentru a bea.
Cum prind rădăcini falsurile
Multe dintre acestea au mecanisme comune. Sunt scurte, sună rezonabil și par de încredere. Unele poartă numele prestigios al unui autor faimos, în timp ce altele sunt prezentate cu sprijinul vag al „științei” – chiar și atunci când acel sprijin este de fapt mult mai puțin solid decât pare.
În toate cazurile, repetarea joacă un rol decisiv. Cu cât o frază este repetată mai des, cu atât devine mai familiară. Și cu cât devine mai familiară, cu atât pare mai adevărată.
Există un alt factor important în joc aici. Multe dintre aceste mesaje servesc intereselor unei anumite industrii alimentare și promovează anumite alegeri alimentare. Ele sunt folosite pentru a vinde produse, a convinge oamenii și a forma obiceiuri. A le corecta sau a le contesta ar necesita efort, cunoștințe și timp – dar menținerea lor în viață implică pur și simplu repetarea unei fraze ușor de reținut și bine stabilite.
S-ar putea adăuga și alte exemple. Luați, de exemplu, citatul trunchiat „in vino veritas”, care se referă pur și simplu la capacitatea alcoolului de a dezlega limba. Citatul complet, atribuit lui Pliniu cel Bătrân, este „in vino veritas, in aqua sanitas”, care recomandă consumul de apă dacă vrei să ai grijă de sănătatea ta.
Dogma comercială conform căreia ar trebui să mănânci de cinci ori pe zi nu are, de asemenea, dovezi suficiente care să o susțină. Iar ideea că un pahar de lapte te ajută să dormi datorită conținutului ridicat de triptofan expune deficiențele nutriționismului rampant.
Multe dintre acestea nu sunt minciuni sfruntate, dar nici nu trebuie să fie întotdeauna așa. Uneori este suficient să exagerezi un fapt, să-l scoți din context și să transformi un sfat simplu într-un slogan.
Știința nu trebuie să se lupte doar cu falsurile care circulă în afara ei. Trebuie, de asemenea, să fie atentă la cele care, fie din cauza prestigiului perceput, fie pur și simplu din obișnuință, ajung să prindă rădăcini în interiorul ei.
Editor : B.E.
