Incursiunile din ce în ce mai frecvente ale dronelor ruse în spațiul aerian al NATO indică faptul că președintele rus Vladimir Putin a adoptat o politică nesăbuită care acceptă riscul ca dronele ruse să intre în spațiul aerian al NATO ca o consecință acceptabilă a atacurilor sale în Ucraina. Putin pare acum să accepte riscul de a provoca victime civile în statele NATO ca o consecință acceptabilă a campaniei de atacuri a Rusiei, comentează Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) într-o amplă analiză dedicată incidentului cu drona de la Galați. Aceasta este prima incursiune rusească care a dus la rănirea unor civili dintr-un stat membru NATO.
Specialiștii ISW observă că imaginile cu resturile de la fața locului ale dronei care a lovit blocul din Galați sunt „ale unei drone de tip Shahed”, Geran-2 fiind versiunea produsă în Rusia a modelului iranian Shahed-136.
NATO ar putea să fie nevoită să negocieze posibile acorduri de apărare aeriană cu Ucraina și Moldova
Comandantul interimar al Statului Major al Forțelor Armate Române, generalul de brigadă Gheorghe Maxim, a vorbit pe 29 mai despre constrângerile asupra capacităților de apărare aeriană ale României. Maxim a declarat că aceste atacuri sunt consecința unui conflict care are loc în apropierea graniței României și care afectează în mod direct locuitorii români.
Având în vedere restricțiile impuse operațiunilor de apărare aeriană ale României, NATO ar putea fi nevoită să ia în considerare negocierea unor posibile acorduri de apărare aeriană cu Ucraina și Moldova, ca măsură de autoapărare împotriva atacurilor cu drone rusești asupra țărilor NATO, indiferent dacă incursiunile dronelor rusești sunt accidentale sau intenționate, comentează ISW.
Răspunsul lui Medvedev amenință efectiv România
Oficialii de la Kremlin se îndreaptă spre două răspunsuri distincte la atacul cu drone din România, care împreună vizează să devieze responsabilitatea Rusiei pentru incidentul cu drone: să acuze în mod fals Ucraina și să testeze reacția NATO la incursiunile dronelor rusești, în opinia ISW.
Vicepreședintele Consiliului de Securitate al Rusiei, Dmitri Medvedev, a avertizat vineri, ca răspuns la atacul cu drone din România, că statele europene sunt „participanți direcți” la războiul împotriva Rusiei și că „țările europene nu au văzut încă nimic… așa că ar fi bine să se obișnuiască. Aceasta nu va fi ultima dată”.
Răspunsul lui Medvedev amenință efectiv România și alte state europene cu noi atacuri cu drone în cazul în care aceste state vor continua să sprijine Ucraina.
Putin a criticat afirmațiile europene potrivit cărora drona era rusă și a susținut că nimeni nu poate spune cu certitudine care este originea dronei până când autoritățile nu examinează resturile acesteia. Putin a insinuat că drona era ucraineană și s-a oferit să examineze resturile dronei pentru a-i determina originea, în cazul în care autoritățile române le-ar preda Rusiei.
Medvedev face frecvent declarații mai radicale și mai extravagante decât alți oficiali ai Kremlinului, dar declarațiile sale reflectă totuși amenințările pe care Kremlinul dorește să le transmită – și pe care Putin însuși le-a adresat Occidentului în trecut, scrie ISW.
Deputații Dumei de Stat ruse, care acționează adesea ca megafoane pentru discursul retoric al Kremlinului, au respins, de asemenea, responsabilitatea Rusiei pentru atac și au acuzat în mod fals Occidentul de escaladarea conflictului împotriva Rusiei.
Testarea reacției NATO
Kremlinul a observat reacțiile NATO la incursiunile anterioare ale dronelor ruse în spațiul aerian al Alianței, în special în perioada de vârf din toamna anului 2025, și va folosi probabil atacul din 29 mai din România pentru a testa reacția NATO atât la incursiunea dronelor în sine, cât și la retorica Kremlinului, indiferent dacă incursiunea din 29 mai a fost accidentală sau intenționată.
Astfel de incursiuni și atacuri vor continua probabil atâta timp cât forțele ruse vor continua să opereze drone în vecinătatea granițelor NATO.
NATO ar putea fi nevoită să-și ajusteze politicile și cadrele de apărare aeriană pentru a-și proteja proprii cetățeni împotriva imprudenței ruse.
Se pare că Rusia permite întreprinderilor private să achiziționeze sisteme de apărare aeriană și de combatere a dronelor, întrucât Rusia încearcă să compenseze costul nevoilor sale crescute de apărare aeriană asupra subiecților federali ruși și entităților din afara guvernului federal.
Publicația rusă RBK a scris pe 28 mai, citând surse din cadrul și apropiate Ministerului Apărării rus, că acesta a aprobat un mecanism care permite companiilor și întreprinderilor private să achiziționeze arme de calibru mare, turele, sisteme de artilerie antiaeriană, radare și sisteme mobile de război electronic (EW) pentru a echipa grupurile mobile de foc care își apără instalațiile de amenințările dronelor.
O sursă familiarizată cu organizarea apărării aeriene ruse pentru infrastructura civilă a afirmat că mecanismul include atât sisteme de rachete antiaeriene din cadrul umbrelei mai largi a apărării aeriene ruse, cât și echipele mobile de foc formate din rezerviști, voluntari din unitățile regionale ale Armatei de Rezervă de Luptă a Rusiei (BARS) și angajați ai întreprinderilor private.
O sursă a declarat pentru RBK că frecvența crescândă a atacurilor ucrainene în adâncul teritoriului rus necesită mai multe echipe de foc mobile, despre care sursa a afirmat că sunt „extrem de eficiente” în interceptarea dronelor ucrainene cu aripi fixe.
O sursă din cadrul Ministerului Apărării rus ar fi declarat pentru RBK că întreprinderile private rusești pot achiziționa de mult timp echipamente de apărare „pasive”, inclusiv de război electronic, de pe piața liberă, iar Rosgvardia (Garda Națională Rusă) controlează distribuția armelor de calibru mic și a armelor ușoare către personalul de securitate.
O instituție de sondaje deținută de statul rus a indicat că ratingul de aprobare al președintelui rus Vladimir Putin a scăzut din nou, după o ușoară creștere care a întrerupt săptămâni de scădere a ratingului de aprobare. Sondajele anterioare ale VTsIOM indicau că nivelul de încredere și de aprobare față de Putin a scăzut timp de câteva săptămâni începând din martie 2026, înainte ca VTsIOM să-și schimbe metodologia pentru a include sondaje față în față, în loc de simple apeluri telefonice, ceea ce a contribuit probabil la o ușoară creștere a nivelului de aprobare față de Putin la începutul lunii mai 2026.
Fundația Rusă pentru Opinia Publică (FOM), o altă agenție de sondaje de stat rusă care a raportat o scădere a ratingurilor de aprobare ale lui Putin în ultimele săptămâni, a afirmat că, pe 29 mai, nivelurile de încredere și aprobare ale lui Putin au crescut față de săptămâna precedentă, contrar sondajului VTsIOM.
Kremlinul a exercitat recent presiuni asupra mass-media de stat ruse și pro-Kremlin pentru a limita relatarea unor știri care contribuie la nemulțumirea internă față de Putin și guvernul rus, cum ar fi inițiativele de cenzură de stat. Discrepanța dintre relatările VTsIOM și FOM din 29 mai poate fi o reflectare a tensiunii dintre nemulțumirea socială evidentă din Rusia și eforturile Kremlinului de a manipula acoperirea mediatică pentru a tempera această nemulțumire.
Editor : M.C
