Autoritățile daneze se confruntă cu un val tot mai mare de condamnări în dosare de furturi din locuințe și magazine, în care cetățeni români apar frecvent în anchete și hotărâri judecătorești. Potrivit unor statistici oficiale și investigații din presa daneză, rețele mobile ar acționa organizat pe teritoriul regatului, vizând cu precădere bijuterii și bunuri de mare valoare ușor de valorificat. Fenomenul este descris ca unul în creștere și greu de controlat, iar poliția admite că se confruntă cu dificultăți majore în oprirea acestui tip de criminalitate, care se extinde în mai multe regiuni ale țării, se arată într-un reportaj al televiziunii locale TV2.
Hoții români acționează pe scară largă în Danemarca. Anul trecut, 1.376 de cetățeni români au fost condamnați pentru furt sau spargere în această țară. Este o cifră mai mult decât dublă față de anul 2020, iar datele preliminare pentru 2026 arată că numărul continuă să crească.
Acest lucru face ca România să fie țara din care provin, de departe, cei mai mulți cetățeni străini condamnați pentru furt și spargere în Danemarca. Aceste informații reies din noile statistici ale Procuraturii Generale, la care televiziunea daneză TV 2 a avut acces.
În spatele furturilor se află grupuri criminale românești organizate, care se deplasează prin țară pentru a revinde bunurile furate atât în Danemarca, cât și în afara acesteia.
Acest lucru este confirmat de Heidi Grandt Andresen, inspector adjunct interimar la Secția de Control al Străinilor din cadrul Poliției, Regiunea Est.
„Se poate observa că sunt aceiași făptași care reapar în mai multe rețele. Nu sunt persoane izolate care comit furturi din magazine pentru a-și asigura traiul de zi cu zi”, spune ea.
Ținta: bijuterii și bunuri ușor de transportat
Una dintre victimele hoților români este Millian Hyldgaard din Norre Snede, în regiunea Midtjylland. Ea a fost șocată atunci când, în august anul trecut, s-a întors acasă și și-a găsit dormitorul complet golit de bijuterii.
„Am intrat în stare de șoc și am simțit un gol în corp, de parcă aș fi fost pe punctul de a leșina. Mi s-a făcut rău fizic la gândul că fusese cineva în casa noastră”, povestește eleva de liceu în vârstă de 19 ani.
Hoții intraseră printr-o fereastră întredeschisă. Au vizat în mod deliberat bijuteriile în valoare totală de aproximativ 20.000 de coroane (n.r. aprox. 2.700 de euro), în timp ce au lăsat neatins computerul nou-nouț.
I-au fost furate mai multe bijuterii de familie – printre care un colier pe care îl primise de la bunica ei decedată:
Nu sunt doar bijuterii. Sunt amintirile tale, care îți sunt luate
Nu este singura care a avut de-a face cu o bandă de hoți români.
La două zile după spargere, poliția a reușit să oprească cinci bărbați români în apropierea frontierei dintre Danemarca și Germania, după o urmărire cu mașina pe o distanță de 50 de kilometri.
În luna octombrie, aceștia au fost condamnați la pedepse cu închisoarea cuprinse între șase și șapte luni, precum și la interdicția de a intra în țară timp de șase ani, pentru că au comis spargeri și au furat bijuterii în valoare de peste 170.000 de coroane (n.r. 23.000 euro) din cel puțin șase locuințe din Jutland – printre care și cea a lui Millian Hyldgaard din Norre Snede.
Trei dintre bărbați aveau antecedente penale pentru furturi comise în Danemarca, conform sentinței la care TV 2 a avut acces.
Furturi organizate și în magazine
Și supermarketurile sunt vizate de bande de hoți străini – mulți dintre aceștia fiind români, se arată în reportajul televiziunii locale.
La Salling Group, care deține lanțurile Fotex, Netto și Bilka, șeful securității, Per Hovald Sorensen, numește această problemă „una uriașă”, care s-a accentuat în ultimii ani.
„Se poate întâmpla (n.r. ca bandele de hoți) să înceapă în Sonderjylland și să rămână acolo câteva zile. Apoi se îndreaptă spre Fyn și ajung adesea în Sjælland, unde își continuă activitatea”, povestește Sorensen.
Cele mai căutate bunuri furate sunt aparatele de ras, rezervele pentru periuțe de dinți, cafeaua, băuturile alcoolice și produsele electronice, pe care hoții le ascund în rucsacuri sau le scot din magazine prin diverse metode.
El mai spune că, în ultimii ani, o singură bandă de hoți străini a reușit să fugă cu marfă în valoare de aproape un milion și jumătate de coroane (n.r. peste 200.000 de euro). Chiar în aprilie anul acesta, doi bărbați români au furat cafea în valoare de peste 100.000 de coroane (n.r. 13.500 de euro).
În înregistrările unor furturi comise de cei doi bărbați, transmise către TV 2, se observă cum aceștia părăsesc magazinele cu cafea ascunsă sub pulovere, folosind un fel de centură abdominală pentru a masca produsele, după care ies fără a fi opriți.
Unul dintre cei doi bărbați a fost arestat pe 21 mai și, în aceeași zi, a fost condamnat la șase luni de închisoare și la interdicția de intrare în Danemarca timp de șase ani, pentru comiterea a 56 de furturi, în urma cărora a sustras bunuri în valoare totală de 114.000 de coroane (n.r. aprox. 15.000 de euro). Celălalt este în continuare căutat.
Salling Group nu dispune de cifre exacte privind valoarea bunurilor furate de infractori români sau străini din magazine. Totuși, potrivit grupului de retail, valoarea totală a bunurilor furate din magazine se ridică la sume de ordinul milioanelor.
Magazinele descoperă de cele mai multe ori furturile târziu, când autorii au părăsit deja țara, iar hoții specializați sunt atât de profesioniști încât sunt greu de depistat, spune Per Hovald Sorensen.
Arată ca ceilalți clienți. Nu par stresați și se integrează rapid în mulțime. Nu se tem de prezența altor persoane în apropiere atunci când fură. Sunt complet impasibili
„Trebuie să ne obișnuim cu bandele de hoți români”
Potrivit lui David Sausdal, criminolog și expert în criminalitate organizată la Universitatea din Lund, Danemarca se confruntă cu un număr ridicat de hoți români, întrucât România se confruntă cu probleme serioase legate de sărăcie și criminalitate organizată.
În timp ce numărul condamnărilor împotriva românilor pentru furt a crescut în ultimii ani, numărul condamnărilor pentru spargeri și furturi transnaționale a scăzut în aceeași perioadă – iar granițele deschise din cadrul Uniunii Europene facilitează accesul cetățenilor români în Danemarca.
În plus, suntem una dintre cele mai bogate societăți din Europa. De aceea există oportunități foarte bune pentru infracțiuni comise în scop de îmbogățire
Potrivit acestuia, unele furturi ar putea fi prevenite prin pedepse mai dure, securitate mai bună sau o concentrare mai mare a poliției asupra infractorilor, însă impactul ar fi limitat.
Danezii trebuie, într-o anumită măsură, să învețe să conviețuiască cu aceste bande
La întrebarea dacă este acceptabil din punct de vedere al siguranței juridice să „învățăm să trăim cu hoții”, cercetătorul răspunde:
„Cu siguranță este o problemă. Dar, din păcate, aceasta este realitatea.”
La nivelul poliției, subinspectorul Heidi Grandt Andresen consideră, de asemenea, că este dificil să se pună capăt activității acestor bande.
Din 2023, autoritățile locale au alocat resurse suplimentare pentru investigarea infractorilor străini.
Ambasadorul României: atenție la generalizări
Ambasadorul României în Danemarca a fost contactat de TV 2 pentru un punct de vedere privind suprareprezentarea cetățenilor români în dosarele de furt. Ambasadorul Anton Niculescu nu a dorit să acorde un interviu, însă într-un răspuns scris a calificat subiectul drept „sensibil”, subliniind că ambasada cooperează cu autoritățile daneze.
El a avertizat că asocierea directă între naționalitate și criminalitate poate fi înșelătoare și poate genera stereotipuri.
„În prezent, în Danemarca se află peste 45.000 de cetățeni români. Extinzând perspectiva către infracțiuni mai grave, se poate observa că deținuții români, raportat proporțional, sunt sub alte grupuri”, a transmis acesta.
De asemenea, el a îndemnat la evitarea generalizărilor și la promovarea unor materiale care să reducă prejudecățile.
Potrivit poliției, o parte din infracțiuni rămân nedescoperite.
„Cu siguranță există un număr ascuns de cazuri”, spune Heidi Grandt Andresen.
În majoritatea cazurilor, sunt prinși doar executanții, nu și organizatorii rețelelor: „Este o provocare să ajungem la structurile din spate. Este nevoie de cooperare internațională extinsă pentru a identifica lanțul complet al furturilor”, adaugă ea.
Poliția consideră că fenomenul este dificil de eliminat complet. „Dacă o rețea este destructurată, alta îi ia locul”, afirmă autoritățile.
În ciuda condamnărilor și măsurilor de securitate, autoritățile daneze și companiile din retail estimează că fenomenul furturilor va continua și în anii următori.
Pentru victime, impactul nu este doar material, ci și emoțional, multe dintre ele vorbind despre pierderea sentimentului de siguranță în propria locuință.
Citește și:
