Noua lege a salarizării pregătită de Guvern aduce schimbări importante pentru sistemul de Justiție și pentru structurile de apărare, ordine publică și securitate națională. Potrivit simulărilor prezentate de Ministerul Muncii, salariile de bază vor crește pentru majoritatea funcțiilor analizate, însă veniturile brute lunare nu vor urma aceeași tendință în toate cazurile, pe fondul reformei sporurilor și al încercării de a reduce diferențele salariale dintre persoane aflate pe funcții similare.
Autoritățile susțin că reforma urmărește aplicarea principiului „muncă de valoare egală, salarizare egală”, prin introducerea unei structuri unice de grade salariale și prin reducerea discrepanțelor create în ultimii ani între diferite categorii de personal bugetar.
Noua lege introduce o structură unitară de salarizare bazată pe 12 grade salariale și pe coeficienți de salarizare raportați la valoarea de referință utilizată în reforma pentru anul 2027.
Ministerul Muncii susține că noul sistem permite compararea funcțiilor pe baza complexității activității, responsabilității și impactului decizional, indiferent de familia ocupațională din care fac parte.
Potrivit Guvernului, scopul reformei este reducerea discrepanțelor salariale dintre funcții comparabile și limitarea situațiilor în care veniturile sunt influențate într-o măsură foarte mare de sporuri sau de reglementări specifice fiecărei instituții.
Judecătorii câștigă la salariul de bază, dar pierd din sporuri
Una dintre funcțiile analizate în prezentarea Ministerului Muncii este cea de judecător de judecătorie cu vechime între 5 și 10 ani.
Potrivit simulărilor oficiale, salariul de bază median va crește de la 15.448 lei în 2026 la 15.949 lei în 2027, ceea ce reprezintă o majorare de aproximativ 3%. În schimb, salariul brut lunar median este estimat să scadă de la 22.307 lei la 20.928 lei, adică cu aproximativ 6%.
Explicația este reducerea ponderii sporurilor și integrarea unei părți a acestora în salariul de bază.
În prezent, veniturile brute ale acestei categorii variază între 19.413 lei și 26.554 lei. După reformă, intervalul estimat se restrânge între 16.826 lei și 20.793 lei, ceea ce indică o reducere a diferențelor dintre salariile aflate în plată.
Grefierii sunt printre categoriile afectate de reducerea sporurilor
Pentru grefierii cu vechime între 15 și 20 de ani, salariul de bază median este proiectat să crească de la 8.189 lei la 8.815 lei în 2027, ceea ce înseamnă o majorare de aproximativ 8%. Venitul brut lunar median va avea însă o evoluție inversă. Potrivit datelor prezentate de Ministerul Muncii, acesta va scădea de la 13.388 lei la 10.976 lei, adică cu aproximativ 18%.
Și în acest caz, autoritățile argumentează că noul sistem urmărește diminuarea rolului sporurilor în structura salariului și apropierea veniturilor pentru persoane aflate pe funcții comparabile.
Polițiștii primesc majorări moderate
În familia ocupațională Apărare, Ordine Publică și Securitate Națională, exemplul utilizat în prezentare este cel al inspectorului cu grad profesional superior.
Potrivit simulărilor oficiale, salariul de bază median va crește cu aproximativ 7%, de la 8.134 lei în 2026 la 8.692 lei în 2027.
Spre deosebire de alte categorii bugetare, și venitul brut lunar median va înregistra o creștere, de aproximativ 4%, de la 10.429 lei la 10.833 lei.
În același timp, diferențele dintre salariile aflate în plată se reduc. Dacă în prezent veniturile brute pentru această categorie variază între 9.237 lei și 13.824 lei, după aplicarea reformei intervalul estimat este între 10.559 lei și 12.096 lei.
Reforma reduce diferențele salariale din sistem
Una dintre principalele concluzii ale prezentării Ministerului Muncii este că sistemul actual generează diferențe foarte mari între persoane aflate pe funcții similare, în principal din cauza sporurilor și a intervențiilor legislative succesive.
În cazul inspectorilor cu grad profesional superior, variația veniturilor scade de la 60% în sistemul actual la 7% după reformă.
Pentru grefieri, variația este redusă de la 54% la 8%.
În cazul judecătorilor de judecătorie, variația veniturilor scade de la 35% la 11%.
Ministerul susține că această uniformizare reprezintă una dintre principalele mize ale reformei.
Sporurile nu dispar complet, dar peste jumătate dintre ele sunt eliminate
Documentele reformei arată că aproximativ 55% dintre sporurile existente în prezent vor fi eliminate. Cele care rămân vor fi rezervate situațiilor excepționale sau condițiilor speciale de muncă și vor fi limitate la o medie de 20% la nivelul fiecărui ordonator principal de credite.
Guvernul susține că salariile lunare vor fi determinate în principal de salariul de bază, iar sporurile nu vor mai reprezenta o componentă permanentă și dominantă a remunerației.
Datele prezentate de Ministerul Muncii arată că, în sistemul actual, partea variabilă a salariului are o pondere foarte ridicată.
Pentru judecătorii de apel, sporurile și alte componente variabile reprezintă aproximativ 30% din salariul de bază. Același procent, de aproximativ 30%, este înregistrat și pentru judecătorii de tribunal.
În cazul judecătorilor de judecătorie, partea variabilă reprezintă aproximativ 29% din salariul de bază, iar pentru grefieri aproximativ 31%.
Reforma urmărește reducerea acestei dependențe de sporuri și transferarea unei părți mai mari a remunerației în salariul de bază.
Polițiștii păstrează sporurile pentru activități cu risc ridicat
Spre deosebire de sporurile generale eliminate prin reformă, personalul din structurile de apărare și ordine publică va continua să beneficieze de mecanisme specifice de recompensare pentru activitățile cu grad ridicat de risc.
Potrivit proiectului de lege, pentru anumite activități desfășurate în condiții de pericol, solicitare profesională ridicată sau responsabilitate deosebită pot fi acordați coeficienți suplimentari de până la 0,40, în funcție de natura activității și de condițiile concrete de muncă.
Executivul susține că reforma nu va conduce la diminuarea salariilor aflate deja în plată.
Potrivit prezentării Ministerului Muncii, aproximativ 44% dintre posturile din sectorul bugetar vor beneficia de diferențe compensatorii, acordate acolo unde noua formulă de calcul ar genera venituri mai mici decât cele existente.
Aceste sume vor avea rolul de a menține nivelul actual al veniturilor pentru personalul aflat deja în sistem.
Mecanismul nu se va aplica însă personalului nou-angajat și nici celor care promovează ulterior pe alte funcții sau grade profesionale.
Ministerul Muncii a argumentat necesitatea reformei și prin costurile generate de actualul sistem de salarizare.
Potrivit datelor prezentate în documentele reformei, costul tranșelor aferente drepturilor salariale obținute în instanță este estimat la 7,14 miliarde lei în 2026, dintre care 5,95 miliarde lei provin doar din domeniul Justiției.
Până în 2029, valoarea estimată a acestor plăți ar putea ajunge la 11,15 miliarde lei, dintre care 9,69 miliarde lei în sistemul judiciar.
Citește și: Cât va câștiga un profesor în 2027. Noua lege a salarizării schimbă grila din educație
Editor : A.D.
