După aproape un deceniu în care administrațiile locale și-au stabilit singure salariile, noua lege a salarizării readuce primăriile și consiliile județene în sistemul național unitar de salarizare. Reforma propusă de Guvern elimină unul dintre cele mai controversate efecte ale Legii 153/2017 și reintroduce o ierarhie clară între localități, în funcție de numărul de locuitori și complexitatea activității administrative.
Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a transmis că măsura corectează o decizie adoptată în urmă cu opt ani, când administrația locală a fost scoasă din grila unică de salarizare și a primit libertatea de a-și stabili propriile salarii.
„A existat o decizie politică în 2017, cu care nu am fost de acord. Legea 153 a consacrat faptul că administrația locală a ieșit din grilă, urmând ca salariile să fie plafonate la salariul viceprimarului sau al vicepreședintelui de consiliu județean. Acum readucem această grilă împreună. Rămâne o marjă de flexibilitate în funcție de mărimea UAT, dar se reintroduce o ierarhie firească în salarizare”, a declarat ministrul interimar al Muncii, la prezentarea proiectului noii legi a salarizării.
Noua lege introduce un sistem bazat pe principiile ierarhizării, echității și transparenței salariale. În locul mecanismului actual, în care fiecare consiliu local putea stabili salariile în limita unor plafoane generale, administrația locală revine într-o grilă națională unică.
Astfel, salariile vor fi raportate la coeficienți de salarizare stabiliți la nivel național, iar diferențele dintre localități vor fi determinate în principal de mărimea unității administrativ-teritoriale.
Cum vor fi împărțite localitățile în noul sistem de salarizare
Reforma menține autonomia locală printr-o marjă limitată de flexibilitate, însă localitățile sunt împărțite în patru categorii distincte:
- municipii și orașe cu peste 200.000 de locuitori,
- localități între 50.001 și 200.000 de locuitori,
- localități între 10.001 și 50.000 de locuitori,
- localități cu mai puțin de 10.000 de locuitori.
Nivelul salariilor va fi raportat la această clasificare, ceea ce înseamnă că dimensiunea localității devine din nou principalul criteriu de diferențiere salarială.
Guvernul susține că această abordare va elimina discrepanțele create în ultimii ani între localități comparabile ca dimensiune și atribuții administrative.
Salariile de bază cresc, însă veniturile brute scad în multe primării
Analiza impactului pentru funcția etalon de Consilier grad superior cu studii superioare arată că efectele reformei nu sunt uniforme. Deși salariile de bază cresc aproape peste tot, veniturile brute totale scad în multe cazuri, ca urmare a plafonării sporurilor și primelor care au contribuit în ultimii ani la majorarea veniturilor din administrația locală.
În municipiile și orașele cu peste 200.000 de locuitori, salariul de bază crește cu doar 1%, valoarea mediană urcând de la 9.009 lei la 9.102 lei.
Cu toate acestea, venitul brut lunar median scade cu 11%, de la 12.694 lei în 2026 la 11.334 lei în 2027. Este cea mai severă corecție din întregul sistem și reflectă reducerea consistentă a sporurilor și beneficiilor salariale acumulate în ultimii ani.
Cine câștigă și cine pierde din reforma salarizării aplicată din 2027
Pentru localitățile cu o populație între 50.001 și 200.000 de locuitori, noua grilă aduce cea mai favorabilă evoluție.
Salariul de bază crește cu 10%, de la o mediană de 7.833 lei la 8.610 lei, iar venitul brut lunar median urcă cu 2%, de la 10.507 lei la 10.721 lei. Aceasta este singura categorie de UAT în care atât salariul de bază, cât și venitul total înregistrează creșteri.
În orașele mici și comunele mari, cu populații între 10.001 și 50.000 de locuitori, salariul de bază crește cu 10%, de la 7.142 lei la 7.831 lei. Totuși, reducerea sporurilor anulează aproape complet acest câștig, iar venitul brut median scade ușor, de la 10.113 lei la 9.978 lei, ceea ce reprezintă o diminuare de aproximativ 1%.
În cazul comunelor cu mai puțin de 10.000 de locuitori, salariul de bază crește de asemenea cu 10%, de la 6.663 lei la 7.298 lei.
Cu toate acestea, venitul brut lunar median scade cu 4%, de la 9.963 lei la 9.542 lei. Pentru multe primării din mediul rural, aceasta înseamnă că majorarea salariului de bază nu va reuși să compenseze integral reducerea veniturilor suplimentare.
Privind imaginea de ansamblu, funcționarii din marile municipii vor avea în 2027 un venit brut median de 11.334 lei, față de 12.694 lei în prezent.
Angajații din orașele cu populații între 50.001 și 200.000 de locuitori vor ajunge la un venit brut median de 10.721 lei, în creștere față de 10.507 lei.
Pentru localitățile între 10.001 și 50.000 de locuitori, venitul brut median va fi de 9.978 lei, comparativ cu 10.113 lei în prezent, iar în comunele sub 10.000 de locuitori acesta va coborî la 9.542 lei, de la 9.963 lei.
Guvernul promite eliminarea „anomaliilor salariale”
Executivul susține că principalul obiectiv al reformei este eliminarea anomaliilor salariale create în ultimii ani, când funcționari din localități mici puteau ajunge să încaseze venituri comparabile sau chiar mai mari decât angajați din municipii mari ori din administrația centrală.
Prin revenirea la o grilă națională, Guvernul urmărește restabilirea unei ierarhii salariale coerente și predictibile în întregul sector public. Pentru a evita reducerile bruște de venituri, proiectul introduce și un mecanism de protecție numit „diferență salarială tranzitorie”, care va fi acordată anumitor categorii de angajați aflați în sistem la momentul intrării în vigoare a noii legi.
Dacă proiectul va fi adoptat în forma actuală, anul 2027 va marca cea mai amplă reorganizare a salarizării din administrația locală de la adoptarea Legii 153/2017.
După aproape zece ani, primăriile și consiliile județene revin oficial în grila națională de salarizare, iar veniturile funcționarilor vor fi determinate din nou de reguli unitare aplicabile la nivelul întregii țări, nu exclusiv de deciziile fiecărei administrații locale.
Editor : A.D.
