În martie 2026, un ciclon de tip tropical numit „Jolina” a provocat pagube semnificative în Africa de Nord. În 2020 și 2023, furtunile Ianos și Daniel au provocat ambele pagube grave în Grecia, iar cea din urmă a declanșat o catastrofă umanitară în orașul Derna, din Libia, unde mii de persoane au fost declarate decedate sau dispărute. Aceste cicloane de tip tropical apar într-o regiune netropicală. Sunt cunoscute sub numele de „medicane” – un cuvânt compus din „Mediterana” și „uragane”, scrie The Conversation.
Ca orice furtună majoră, medicanele nu cunosc granițe. Impactul lor se extinde asupra mai multor țări pe măsură ce acestea traversează coasta mediteraneană, una dintre cele mai dens populate și vulnerabile regiuni din lume (populația totală a țărilor mediteraneene în 2020 era de aproximativ 540 de milioane de persoane, dintre care aproximativ o treime locuiau în zone de coastă).
Creșterea temperaturii mării din cauza schimbărilor climatice mărește rezervorul de energie din care se pot alimenta aceste furtuni. Este nevoie urgentă de mai multe cercetări privind acest fenomen, care combină efectele atmosferice și oceanice, pentru a îmbunătăți sistemele de avertizare timpurie și gradul de pregătire al populației, atât în ceea ce privește protecția civilă, cât și modul în care am face față unui eveniment catastrofal care ar putea depăși capacitatea autorităților și a societății în general de a se pregăti pentru acesta.
„Medicane”: uragane rare și devastatoare în Marea Mediterană
Una dintre primele lucrări de cercetare pe această temă, din 1983, începea cu fraza: „Uneori, Mama Natură face tot posibilul să ne înșele”, însoțită de o imagine din satelit a unui ciclon care prezenta o structură de nori spirală bine organizată și un ochi fără nori în centrul său, izbitor de asemănătoare cu cele care apar de obicei în zonele tropicale. Prima frază sugerează cât de surprinzător ar fi să întâlnești o structură de furtună de tip tropical atât de impresionantă și contraintuitivă în Marea Mediterană.
De atunci, s-au înregistrat progrese semnificative în înțelegerea medicanelor prin colaborarea științifică internațională.
În 2025, un efort colectiv de cercetare a dus la o definiție formală a acestui fenomen odată contraintuitiv.
Pe scurt, medicanele împărtășesc caracteristici fizice importante cu cicloanele tropicale, dar nu sunt identice cu acestea. Inundațiile cauzate de precipitații intense și extinse reprezintă cel mai periculos risc al acestora, extinzându-se adesea mult dincolo de centrul ciclonului și acoperind zone de dimensiuni naționale. Dar ceea ce este și mai important de reținut sunt vânturile foarte puternice din apropierea centrului lor, care fac ca traiectoria și locul de atingere a țărmului să fie extrem de relevante pentru impactul furtunilor de vânt și al valurilor marine provocate.
Evenimentele care se încadrează în această definiție formală au loc, în medie, de mai puțin de trei ori pe an. Această frecvență limitată înseamnă că înregistrările statistice sunt încă prea puține pentru a trage concluzii ferme cu privire la locațiile preferate de apariție.
Cum afectează schimbările climatice riscul de uragane în Marea Mediterană
Întrebarea privind ce rezervă schimbările climatice pentru medicanele nu are un răspuns liniștitor.
Progresele recente indică temperatura suprafeței mării ca factor cheie în intensificarea furtunilor: o mare mai caldă determină o evaporare mai mare și fluxuri de căldură mai puternice în atmosferă, furnizând energia necesară pentru dezvoltarea și intensificarea unui „medican”. Conform Atlasului Serviciului Copernicus privind Schimbările Climatice, Marea Mediterană s-a încălzit cu aproximativ 0,4°C pe deceniu în perioada 1990–2020, o tendință clară și în accelerare.
Deși o astfel de cifră poate părea mică în termeni cotidieni, implicațiile sale fizice sunt departe de a fi neglijabile. Într-adevăr, o creștere de doar 1–2°C poate produce viteze ale vântului și rate de precipitații semnificativ mai mari. Mai mult, cifra de mai sus reprezintă o medie la nivelul întregului bazin (adică pentru întreaga Mare Mediterană); la nivel local, în timpul evenimentelor individuale de tip „medican”, s-au înregistrat deja temperaturi ale suprafeței mării cu 2°C sau mai mult peste normal.
Un studiu recent care demonstrează legăturile dintre intensitatea unui uragan mediteranean și schimbările climatice a apărut în 2022 și s-a concentrat pe furtuna „Apollo”, arătând că temperaturile mai ridicate ale suprafeței mării și o atmosferă mai caldă au crescut disponibilitatea umidității și precipitațiile abundente peste Sicilia.
Analize ulterioare ale furtunii Daniel au constatat, de asemenea, că precipitațiile extreme din estul Mediteranei și Libia au fost intensificate de schimbările climatice.
În general, cercetările recente indică faptul că semnalul cel mai puternic pentru cicloanele mediteraneene se referă la precipitații, cu creșteri mai clare ale precipitațiilor decât ale intensității vântului. Schimbările de vânt pot fi, de asemenea, detectate în unele evenimente. Astăzi, climameter.org, un consorțiu internațional care realizează studii de atribuire rapidă cu un protocol evaluat de colegii cercetători, monitorizează „medicanele” și cicloanele mediteraneene prin studii de atribuire rapidă a fenomenelor extreme emergente.
Sunt necesare urgent noi metode de monitorizare și de înțelegere mai bună a „medicanelor”
Cercetarea colaborativă între comunitatea științifică și agențiile de protecție civilă a fost esențială pentru dezvoltarea sistemelor de avertizare timpurie și îmbunătățirea pregătirii.
Un astfel de efort este proiectul MEDICANES al Agenției Spațiale Europene, o parte din cercetare fiind aplicată chiar în acest moment la cel mai recent medican, Jolina.
În cele din urmă, însă, o adaptare eficientă necesită modele de predicție climatică mai bune și, prin urmare, o estimare mai fiabilă și mai precisă a fenomenelor extreme cauzate de cicloane. Acest lucru poate fi realizat numai prin cercetare științifică. O abordare de la un capăt la altul, care transformă rezultatele cercetării în informații utile pentru adaptarea la schimbările climatice și protecția civilă, este atât oportună, cât și esențială, incluzând, de exemplu, planificarea rezilienței infrastructurii și sistemele de avertizare timpurie pentru a reduce vulnerabilitatea și impactul socio-economic.
Editor : B.E.
