Aproximativ 90% dintre oameni sunt dreptaci, indiferent de zona din care provin sau de contextul cultural. Un nou studiu sugerează că motivul pentru care majoritatea oamenilor folosesc mâna dreaptă își are originile încă din perioada strămoșilor preistorici ai oamenilor și ar fi legat de momentul în care aceștia au început să meargă în poziție verticală și să își dezvolte capacitățile cognitive, scrie Science Alert.
Studiul arată că nu doar Homo sapiens avea o preferință pentru mâna dreaptă ci și neanderthalienii.
„Acesta este primul studiu care testează mai multe dintre ipotezele majore privind lateralitatea umană într-un singur cadru”, a declarat Thomas Püschel, antropolog evoluționist la Universitatea Oxford.
„Analizând numeroase specii de primate, putem începe să înțelegem ce aspecte ale preferinței pentru o anumită mână sunt vechi și comune și care sunt specifice oamenilor”, a adăugat cercetătorul.
Studiile anterioare au arătat că tendința de a fi stângaci sau dreptaci este determinată în mare parte genetic, iar fetușii manifestă deja o preferință încă din a opta săptămână de sarcină.
În plus, dovezi arheologice publicate în 2016 sugerează că hominizii își favorizau mâna dreaptă încă de acum 1,8 milioane de ani.
Ce au descoperit cercetătorii
Oamenii de știință de la Universitatea Oxford și Universitatea Reading au analizat modul în care a apărut această preferință și factorii care ar fi putut contribui la dezvoltarea ei.
Cercetătorii au realizat o meta-analiză pe baza datelor provenite de la peste 2.000 de indivizi din 41 de specii de maimuțe și antropoide, inclusiv oameni.
Rezultatele au arătat că majoritatea speciilor nu prezentau o preferință clară pentru o anumită mână, însă oamenii reprezentau o excepție evidentă, cu o preferință puternică pentru mâna dreaptă.
Doar langurul javanez de est (Trachypithecus auratus, specie de maimuță) a prezentat o tendință și mai accentuată spre folosirea mâinii drepte, în timp ce urangutanii și maimuțele cu nas cârn au arătat o ușoară preferință pentru mâna stângă.
Cercetătorii au descoperit că cele mai puternice legături cu lateralitatea erau asociate cu dimensiunea creierului și cu raportul dintre lungimea brațelor și a picioarelor.
Pe baza acestor date, echipa a extrapolat modelul și la rudele dispărute ale oamenilor, precum neanderthalienii.
Cum ar fi apărut tendința de a folosi mâna dreaptă
Datele au indicat un tipar evolutiv clar. Strămoși mai vechi, precum Australopithecus afarensis, prezentau doar o ușoară preferință pentru mâna dreaptă. Însă, odată cu apariția genului Homo, această tendință a devenit tot mai pronunțată.
Homo ergaster și Homo erectus au arătat o preferință tot mai mare pentru mâna dreaptă, iar neanderthalienii prezentau o tendință și mai accentuată, fiind depășiți doar de oamenii moderni.
O excepție ar putea fi Homo floresiensis, supranumiți „hobbiții” din Indonezia, care aveau doar o preferință foarte slabă pentru una dintre mâini, similară cimpanzeilor moderni.
Potrivit cercetătorilor, concluziile sugerează că preferința pentru o anumită mână a apărut în două etape.
Mai întâi, strămoșii oamenilor au început să meargă în poziție verticală, ceea ce le-a eliberat membrele anterioare pentru alte activități și a permis dezvoltarea unui control motor mai fin.
Ulterior, dezvoltarea creierului și specializarea emisferelor cerebrale ar fi consolidat preferința pentru mâna dreaptă la nivelul populației.
„Schimbarea inițială determinată de mersul biped a oferit oportunități ecologice și anatomice pentru specializarea mâinilor, în timp ce dezvoltarea creierului ar fi consolidat ulterior aceste tipare de lateralizare”, au explicat cercetătorii.
Aceștia spun că există încă întrebări fără răspuns, inclusiv de ce mai există stângaci și dacă modele evolutive similare pot fi observate și la alte animale care preferă anumite membre, precum papagalii sau cangurii.
Editor : Ș.A.
