Banca Națională a României (BNR) a revizuit în creștere prognoza de inflație pentru finalul anului 2026, de la 3,9% la 5,5%, potrivit datelor prezentate marți de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. Pentru sfârșitul anului 2027, banca centrală estimează o rată a inflației de 2,9%.
Guvernatorul BNR a explicat că noua prognoză vine în contextul deteriorării perspectivelor economice la nivel european și internațional, pe fondul tensiunilor geopolitice și al persistenței inflației în marile economii.
„La prognoză avem două lucruri pe care trebuie să vi le spunem. La nivelul Uniunii Europene avem o creștere semnificativ mai mică în 2027. Comisarul pentru Economie spunea că vor fi din nou revizuiri în sensul scăderii prognozei de creștere economică pentru acest an. Iar în ceea ce privește inflația, aceasta este mai mare. Probabil nu va mai fi 2,7%, poate că va fi 3% sau peste 3%. De fapt, și în America a apărut acum două zile cifra de inflație de 3,8%, iar în Marea Britanie, 3%. Deci impactul inflației Ormuz este destul de mare”, a declarat acesta.
„Inflația va scădea la jumătate”
Șeful BNR a precizat că prognoza actualizată a fost analizată în mai multe ședințe ale Comitetului de Politică Monetară și că instituția observă o amplificare a presiunilor inflaționiste.
„Aceasta este prognoza noastră refăcută și discutată în mai multe ședințe ale Comitetului de Politică Monetară. Avem ușoare presiuni inflaționiste, care au fost amplificate. Am avut chiar o reținere să apară în comunicatul nostru de acum câteva zile, dar spunem adevărul. S-a amplificat ideea că Banca Națională prognozează creșterea inflației, când, de fapt, fraza următoare era clară: inflația scade la jumătate, de la aproape 11% la aproximativ 5%”, a afirmat guvernatorul.
Potrivit acestuia, inflația ar putea continua să crească ușor în lunile următoare, înainte de a intra pe un trend descendent în a doua parte a anului: „Faptul că va crește în mai și iunie cu 0,1 – 0,3 puncte procentuale s-a amplificat la nivelul societății. Va crește până prin iulie, probabil până la 11%, dar creșterile sunt mici, pentru că apoi, în iulie, august și septembrie, vom avea deja o inflație de aproximativ 6%, iar spre sfârșitul anului, 5% și ceva”.
Acesta a adăugat că România ar putea pierde în perioada următoare poziția de țară cu cea mai ridicată inflație din Uniunea Europeană.
„Este posibil ca și în Europa inflația să crească, nu neapărat la 5,5%. În sfârșit, s-ar putea să nu mai fim în toamnă campioni la inflație. Ne dorim acest lucru, dar nu depinde numai de noi”, a concluzionat guvernatorul BNR.
„Continuarea corecției fiscale este esențială”
Guvernatorul BNR a vorbit și despre evoluția cursului leu-euro, precizând că acesta este determinat de piață și că actualul nivel pare unul echilibrat, potrivit calculelor Băncii Naționale.
„După ce am zis să îl lăsăm mai mult flexibil, piaţa o să ne spună dacă e în sus sau în jos. După calculele noastre, se pare că e unde trebuie. Dar sunt calcule. Piaţa ştiţi ce înseamnă: sute, mii de operatori, cumpărători, vânzători”, a declarat acesta, întrebat dacă euro ar putea ajunge la 5,2 lei.
Întrebat dacă românii ar trebui să se obișnuiască cu actualul curs valutar, guvernatorul BNR a evitat să facă o prognoză fermă: „Eu nu zic că ar trebui să vă obişnuiţi cu cursul actual. Vă spun că e un curs de piaţă, care deci s-ar putea să fie normal. Cuvântul trebuie nu îşi are rostul”.
Acesta a insistat asupra importanței continuării ajustărilor fiscale pentru menținerea stabilității economice și a cursului de schimb. „Continuarea corecţiei fiscale este esenţială, inclusiv pentru stabilitatea aceasta a cursului, care e posibil să fie pe aici, prin zona aceasta”, a transmis guvernatorul BNR.
Avertisment privind riscul de stagflație
Mugur Isărescu a comentat și avertismentele economiștilor privind posibilitatea unei stagnări economice, în paralel cu menținerea unei inflații ridicate.
„Nu am ales întâmplător să îl citez pe comisarul european pentru Economie, care vorbeşte despre pericolul stagflaţiei în Europa, nu România. Deci Europa vorbeşte despre pericolul stagflaţiei, scădere sau stagnare a creşterii economice şi inflaţie mai mare. Şi pericolul există şi la noi, într-adevăr”, a transmis acesta.
Potrivit guvernatorului, investițiile, în special cele provenite din surse externe și granturi, sunt cele care pot susține creșterea economică fără a accentua dezechilibrele externe: „Ceea ce poate să împingă în sus creşterea economică sunt investiţiile. Şi în special investiţiile din surse externe, care au şi un alt avantaj: nu ne creează deficite în contul curent, deficite externe şi nici datorii externe, cele care sunt sub formă de granturi, bineînţeles”.
