Prim-vicepreşedintele AUR Dan Dungaciu a declarat, miercuri, la Digi24, că România nu-și permite să facă achiziții de echipament și armament militar prin programul SAFE. Deși AUR s-a împotrivit legislației care permite doborârea dronelor care intră în spațiul aerian al României, acesta spune că statul s-ar putea apăra doar cu drone într-un război asimetric.
„În primul rând, nu își poate permite. În al doilea rând, din punctul nostru de vedere, nu credem că e cea mai bună investiție în sprijinul Armatei Române și a capacităților României.
(…)
Din punctul nostru de vedere, lucrurile sunt un pic nuanțate. Noi am înțeles că atunci când a fost consultată armata, într-o primă fază s-a spus că avem nevoie de vreo 2-3 miliarde, pentru că inamicul e definit în strategia națională de apărare, care e o decizie politică. Când citești de acolo spui că inamicul, amenințarea la adresa României este Rusia. Cum poți să te aperi în fața unei asemenea adversare? Te uiți ce se întâmplă în jur. Ucraina luptă cu Federația Rusă. Cum luptă? Dacă în prima parte a războiului obuzierele și tancurile făceau diferența, astăzi diferența fac dronele. Cum a reușit Ucraina să reziste în acest război asimetric? Dincolo de sprijinul pe care îl are, prin drone. Investiția, din discuțiile noastre cu reprezentanți ai Armatei, a fost foarte clară. Investiția pe drone, contra-drone, praful de pușcă și eventual niște arme pe care să le producem în România. Atât ne trebuie într-o primă instanță. Prin urmare, ideea de industrie de apărare bazată pe drone, pe rachete și nu pe altceva.
Este corect ce ni s-a spus nouă de anumiți reprezentați pe care nu vreau să-i identific acum în niciun fel și care ne-au sugerat că 16 miliarde pe care le iei cu împrumut cu dobânzi așa-zis mici, după care trebuie să te împrumuți cu dobânzi mari ca să plătești împrumutul cu dobânzi mici, că asta se va întâmpla în România, e în situația actuală un lux pe care România nu și-l poate permite”, susține Dan Dungaciu.
Acesta afirmă că România ar trebui să se concentreze pe producția de drone și pe apărarea împotriva unor astfel de aparate de zbor.
Însă AUR a votat împotriva legislației care permitea doborârea dronelor de război care intră în spațiul aerian al României.
„Discuția era veche. Nu era propriu-zis legată de doborârea dronelor. Era o chestiune mai complexă un pic, nu era capacitatea sau posibilitatea României de a doborâ drone.
Mesajul nu e dualitate deloc. Eu discut acuma despre o chestiune foarte clară, despre un tip de achiziție militară care trebuie să fie făcută din perspectiva unui posibil război pe care România, doamne ferește, l-ar putea avea. Se poate apăra într-un război asimetric doar având drone care sunt singure capabile să facă față unui atac de genul ăsta. Restul tipurilor de achiziții nu spun în niciun caz că n-ar fi utile pentru Armata Română. Dar în condițiile financiare actuale ale României, România nu cred că își poate permite un asemenea proiect”, mai afirmă Dungaciu.
Acesta a criticat anterior modul în care România pune în aplicare Programul SAFE, susţinând că ţara noastră nu devine producător, ci doar client şi că, „într-un mod scandalos”, furnizorul este „desemnat”.
El spunea, în urmă cu două săptămâni, că „problema de fond” cu acest proiect este că România cheltuie miliarde de euro, dar „nu produce, nu învaţă, nu câştigă nimic strategic, ci doar cumpără”.
Ministerul Apărării (MApN) a anunţat, luni, că operatorii invitaţi să participe la negocieri pentru încheierea de contracte în cadrul Programului SAFE au fost aprobaţi în cadrul CSAT, iar procedurile de atribuire a contractelor de achiziţie publică sunt în derulare. Ministerul precizează că documentaţiile vor fi evaluate de comisiile nominalizate şi experţii cooptaţi din cadrul structurilor MApN, ”având deplina responsabilitate a derulării acestora, funcţionând independent şi acţionând în mod imparţial şi obiectiv”. În plus, oficialii ministerului transmit că nu vor semna contracte dezavantajoase. Reacţia vine după ce în spaţiul public s-au adus numeroase acuzaţii cu privire la contractele pentru Programul SAFE, inclusiv că firmele ar fi fost stabilite de către angajaţii din Cancelaria premierului Ilie Bolojan.
Editor : Alexandru Costea
