Odată cu războiul din Ucraina, drone rusești au invadat în repetate rânduri spațiul aerian al NATO, punând pe jar Alianța militară și comunitățile din zonele de frontieră. Un reportaj realizat de publicația The New York Times la Tulcea arată că localnicii privesc aceste incursiuni cu nonșalanță sau cu resemnare. „Nu toată lumea se sperie. Ne-am obișnuit, asta e cel mai grav”, a declarat inspectorul de protecție civilă al orașului.
Ca răspuns la incursiunile persistente, NATO și Uniunea Europeană elaborează planuri pentru un „zid de drone” coordonat de-a lungul flancului estic al continentului. Însă evoluția neîncetată a tehnologiei dronelor a determinat Alianța să se grăbească să-și modernizeze apărarea aeriană și să funcționeze în stare de alertă permanentă, notează sursa citată.
Datele Ministerului Apărării din România arată că ritmul alertelor privind posibile incursiuni în spațiul aerian al țării este în creștere. Cea mai recentă alertă a avut loc pe 2 mai, când avioane de vânătoare F-16 au fost mobilizate peste noapte pentru a se asigura că cele 20 de drone rusești care se apropiau nu ajung în jurul județului Tulcea.
Deși o dronă a pătruns pentru scurt timp în spațiul aerian românesc, atacul rusesc părea să se îndrepte către un oraș portuar ucrainean de pe malul celălalt al Dunării, unde s-au auzit numeroase explozii.
„Suntem vecini cu războiul”, a declarat primarul orașului Tulcea, Ștefan Ilie.
În Tulcea, un oraș turistic cu aproximativ 70.000 de locuitori, oamenii au devenit iritați de alertele pe care le primesc pe telefoanele mobile, de obicei în miezul nopții. Copiii adesea nu mai pot adormi, iar fiecare alertă determină cel puțin câțiva locuitori panicați să sune la centrul de operațiuni de urgență al orașului, a spus purtătorul de cuvânt al ISU Delta Tulcea, Daniel Năstase.
„Noi suntem NATO”
Turismul în Tulcea a scăzut cu 40% între 2023 și 2025, a declarat primarul Ștefan Ilie, atribuind această scădere potențialei amenințări. El a încercat să-i liniștească pe locuitori, spunându-le că NATO este acolo pentru a-i proteja.
„Noi suntem NATO. Vedeți, auziți avionul, F-16-ul, la două minute sau la un minut după alarmă? Acela este pentru noi”, le-a spus el oamenilor.
„Facem parte din NATO”, a spus și Dumitru Cerneaga, un român în vârstă de 74 de ani. „Toate țările NATO trebuie să ne apere”, a afirmat el cu încredere.
În septembrie, a fost creată o misiune NATO pentru a apăra teritoriul Alianței de la Finlanda până în Turcia, după ce aproximativ 20 de drone rusești au pătruns în spațiul aerian polonez în acea lună. Deși dronele au fost doborâte, incursiunea a fost văzută ca un test al apărării NATO și al hotărârii politice de a riposta împotriva Rusiei.
De la începutul acestei misiuni NATO, aeronave rusești au fost interceptate de cel puțin 300 de ori, a declarat colonelul Martin O’Donnell, purtător de cuvânt al NATO, inclusiv avioane de vânătoare care au fost escortate în afara teritoriului NATO. Acest lucru se adaugă la răspunsul individual al țărilor NATO la dronele și avioanele care intră pe teritoriul lor, sub propria autoritate suverană.
Niciuna dintre cele 300 de interceptări nu a implicat avioane de luptă americane, a declarat colonelul O’Donnell, calificând acest lucru drept „un alt exemplu al modului în care Europa asigură securitatea Europei”.
Multe dintre dronele rusești care au încălcat frontierele NATO sunt de dimensiuni reduse, manevrabile sau zboară în număr copleșitor de mare. Tehnologia lor evoluează atât de rapid încât noile sisteme de apărare aeriană trebuie testate rapid, înainte de a deveni depășite.
Teste NATO la Capu Midia
La testul NATO de luna trecută, desfășurat la Capu Midia, un poligon de antrenament situat lângă Constanța, pe litoralul românesc al Mării Negre, cinci din cele nouă sisteme de combatere a dronelor și-au atins ținta. Un al șaselea sistem, drona de interceptare Merops, de fabricație americană și cu costuri reduse, a fost considerat „neutru”, deoarece a identificat ținta, dar nu a lovit-o.
„Acesta este motivul pentru care efectuăm teste. După aceste teste, vom înțelege mai bine ce ar putea fi îmbunătățit”, a declarat ulterior ministrul român al Apărării, Radu Miruță.
Armata SUA a început să antreneze soldați români și polonezi toamna trecută pentru a folosi Merops, care a interceptat aproximativ 90% din dronele rusești din Ucraina, au declarat oficiali ai apărării din SUA. Polonia și Lituania au achiziționat un număr nedivulgat de sisteme, iar România este pe cale să le introducă oficial în armata sa.
În cadrul exercițiului de la Capu Midia au fost testate și elicoptere de atac, dispozitive de bruiaj electronic, artilerie și rachete lansate de la umăr, exercițiu despre care Miruță a afirmat că a avut ca scop „depășirea limitelor” capacităților armamentului.
Cu toate acestea, a adăugat el, „nu veți putea vedea un zid de drone care să ofere protecție completă, în permanență”.
„Când vedeți drone venind dinspre Marea Neagră, în anumite situații, nu putem garanta că acestea nu vor trece granița. De aceea luăm măsuri în avans”, a spus el într-un scurt interviu ulterior.
„Ce-o fi, o fi”
În unele locuri din apropierea graniței cu Ucraina, guvernul român a construit noi buncăre antiaeriene pentru a proteja populația de atacurile iminente sau de resturile căzute de la dronele care au fost interceptate, amintește publicația americană.
Două dintre ele, construite în 2023 în Plauru, un sat micuț situat chiar vizavi de un oraș portuar ucrainean, Izmail, de cealaltă parte a Dunării, par să fi fost folosite foarte puțin.
„Dacă mă duc acolo și drona cade peste ele, ce mai contează?”, a spus Maria Nedelcu, o româncă în vârstă de 66 de ani.
Arătând spre unul dintre buncăre, situat într-un câmp plin de buruieni la doar câțiva pași de ușa casei sale, ea a spus că alertele veneau de obicei după miezul nopții, „iar afară e foarte frig. Eu rămân în pat și îmi spun: «Ce-o fi, o fi»”.
Niciunul dintre cele 10 adăposturi antiaeriene publice din centrul orașului Tulcea nu este considerat funcțional. Construite în timpul Războiului Rece în subsolurile blocurilor de locuințe, adăposturile nu dispun de ventilație, iluminat și toalete, fiind toate acoperite de pânze de păianjen, mucegai și gunoaie lăsate în urmă de ocupanții ilegali plecați de mult.
Edilul Ștefan Ilie a spus că orașul așteaptă fonduri de la Guvern pentru a aduce adăposturile la standardele necesare, în timp ce Miruță, ministrul Apărării, a spus că aceasta nu este o chestiune care ține de autoritatea sa bugetară.
Tanase Dascalu, în vârstă de 66 de ani, își depozitează undițele, sacoșele, vinul și borcanele cu murături și gem de casă în adăpostul clădirii sale. Nu l-a folosit niciodată pentru siguranță. „Nu a fost nevoie”, a declarat el.
El i-a arătat adăpostul Ralucăi Elena Doros, inspectorul de protecție civilă al orașului, care a insistat pentru modernizarea buncărelor publice. Ulterior, Doros s-a plâns de indiferența pe care mulți locuitori au manifestat-o față de amenințarea de dincolo de Dunăre.
„Nu toată lumea se sperie. Ne-am obișnuit, asta e cel mai grav”, a spus ea.
Editor : C.L.B.
