Câțiva soldați ruși care luptă în estul Ucrainei au fost acuzați de canibalism după ce au rămas fără provizii în timpul iernii. Ofițeri ai serviciilor de informații militare ucrainene au furnizat ziarului The Sunday Times dovezi care să susțină afirmațiile lor, printre care fotografii și presupuse înregistrări ale unei duzini de transmisii audio între ofițeri superiori ai armatei ruse, notează sursa citată.
O sursă din serviciile secrete ucrainene a declarat că deține dovezi privind cel puțin cinci cazuri în care soldații și comandanții ruși au afirmat că infanteriștii ruși și-au mâncat camarazii.
Dacă se confirmă, aceste incidente par a fi fost izolate și puține la număr, având loc în plină iarnă, când lanțurile de aprovizionare erau greu de menținut. Există, de asemenea, întrebări cu privire la sănătatea mintală a soldaților implicați, care ar fi putut fi împinși să recurgă la măsuri extreme ca urmare a presiunii psihologice de pe câmpul de luptă, mai scrie sursa citată.
Noile acuzații provin de la serviciile de informații ucrainene, care au declarat că specialiștii lor în securitate cibernetică au obținut dovezi audio și video în timp ce căutau informații de pe câmpul de luptă pe aplicația de mesagerie Telegram. Serviciile de informații militare ale Ucrainei au publicat anterior fragmente din convorbiri telefonice despre care susțin că sunt interceptări autentice ale comunicațiilor rusești, deși ziarul The Sunday Times nu poate verifica aceste informații în mod independent. Rusia respinge în mod regulat conținutul acestor convorbiri interceptate, calificându-le drept „falsuri”.
Printre cele mai recente incidente relatate sursei citate se numără un caz în care un soldat de infanterie, cunoscut sub indicativul „Khromoy” – un cuvânt rus care se traduce aproximativ prin „șchiop” –, a fost prins după ce a ucis doi soldați și a încercat să mănânce piciorul uneia dintre victime, în timp ce se afla staționat lângă Mîrnohrad, în regiunea disputată Donețk, în noiembrie 2025. Khromoy aparținea Regimentului 95 al Brigăzii 5 separate de pușcași motorizați de gardă, din Armata 51 de arme combinate de gardă.
În cadrul conversației, purtată prin Telegram, un ofițer al cărui nume nu a fost dezvăluit a raportat incidentul locotenentului Razikov Vladislav Abdulkhalykovych, comandantul adjunct al batalionului de recunoaștere al Brigăzii a 5-a. Ofițerul a transmis mai multe imagini, printre care o fotografie explicită a piciorului și imagini cu un soldat subnutrit. Sunday Times a analizat imaginile cu ajutorul unui software specializat de detectare a imaginilor bazat pe inteligență artificială, care a concluzionat că acestea nu au fost generate artificial sau modificate.
Un chirurg specializat în leziuni de război, care a analizat imaginea piciorului, a afirmat că este puțin probabil ca rănile din fotografie să fi fost cauzate de război, cum ar fi cele provocate de o explozie. „Nu pare a fi o rană provocată de o explozie sau de fragmente”, a spus acesta. „Pare să fi fost provocată cu un cuțit ascuțit.”
În mesaje audio separate transmise pe canalul Telegram, se poate auzi ofițerul, al cărui nume nu este menționat, vorbind cu locotenentul Abdulkhalykovych. Acesta a spus că a avut loc un „incident” în cadrul brigăzii.
„Pe scurt, un camarad i-a ucis pe ceilalți doi și a încercat… le-a tăiat un picior și deja încerca să-l mănânce pe unul dintre ei”, a spus ofițerul anonim într-o înregistrare vocală, descriind modul în care Khromoy a fost descoperit de doi camarazi trimiși să investigheze dispariția sa. „În cele din urmă, astăzi s-au dus și au găsit locul unde îi dusese în subsol, le-a tăiat un picior și deja, folosind o mașină de tocat carne sau ceva de genul ăsta, stătea acolo, învârtind-o, încercând să mănânce… A deschis focul asupra lor când au venit să vadă ce face. L-au ucis.”
Ofițerul a distribuit o fotografie cu Khromoy, decedat și care părea extrem de subponderal. El a adăugat: „Habar n-am de unde a făcut rost de mașina aia de tocat carne. Asta e partea cea mai interesantă.”
Abdulkhalykovych a răspuns: „Nu sunt hrăniți sau ce? Nu înțeleg”. Ofițerul a răspuns: „Și ai noștri vor începe în curând să se mănânce între ei… Toți băieții sunt slabi. Toată lumea primește rații reduse”.
Alte două conversații de pe Telegram au abordat cazuri distincte de canibalism. Într-una dintre ele, descoperită pe 3 aprilie anul trecut, un soldat cu indicativul „Most”, din Regimentul 54 de pușcași motorizați, s-a plâns comandantului său că a fost nevoit să împartă un adăpost subteran cu un anumit soldat în timpul staționării lângă Bahmut, în regiunea Donețk. „Dacă ar fi fost un om, ar fi putut sta aici cât ar fi vrut, dar a mâncat un cadavru, carne de om”, a spus el. „Sunt musulman. Nu vreau ca cineva ca el să intre în adăpostul meu.”
Pe 8 octombrie 2025, comandantul unității din cadrul Regimentului 1437 de pușcași motorizați l-a acuzat pe unul dintre subordonații săi de canibalism în timpul staționării la Udachne, lângă Pokrovsk. „Dacă mi-ai fi spus ceva, ți-aș fi indicat unde să te duci, de unde să faci rost de carne”, a spus el, întrebând mai târziu: „De ce naiba mănânci khokholi [un termen peiorativ pentru ucraineni]… Nu mai mânca oameni, la naiba.”
Într-un mesaj separat descoperit de hackerii ucraineni pe Telegram, șeful de stat major al Brigăzii 55 de pușcași motorizați i-a scris unui subordonat pe 11 decembrie, dând următoarele ordine trupelor: „Fără alcool! Fără droguri! Fără deplasări fără documente de identitate! Fără canibalism!” Anul trecut, armata ucraineană a publicat o convorbire telefonică plină de injurii în care un soldat îl acuza pe camaradul său, cu indicativul Brelok, că l-a ucis și l-a mâncat pe un alt soldat cu indicativul Foma (Thomas). „Brelok l-a omorât și apoi l-a mâncat timp de două săptămâni”, a afirmat soldatul.
Ambasada Federației Ruse la Londra a declarat că nu vede „niciun motiv să comenteze” aceste acuzații. Un purtător de cuvânt a afirmat: „Ceea ce ați descris sunt invenții furnizate de serviciile de informații militare ucrainene — o instituție a cărei funcție este producerea de propagandă, nu colectarea de fapte.”
Afirmațiile privind canibalismul în timp de război constituie un instrument de propagandă des întâlnit, menit să-i prezinte pe combatanții inamici ca fiind subumani.
De-a lungul istoriei, au apărut relatări despre cazuri de canibalism în timp de război, în special în perioadele de foamete extremă, mai ales în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, când blocada nazistă a orașului Leningrad, care a durat aproape 900 de zile, a determinat poliția să aresteze până la 2.000 de persoane pentru că au consumat carne umană.
O sursă militară ucraineană de rang înalt a declarat că o mare parte a luptelor se desfășoară în zone urbane, unde posibilitățile de a căuta sau procura hrană sunt limitate, situație agravată de iarna deosebit de grea care tocmai a trecut. Sursa a afirmat că a fost „surprinsă” de aceste acuzații, adăugând: „Rusia este o țară agricolă și dispune de hrană din belșug. De asemenea, este destul de ușor să se transporte alimente pe linia frontului cu ajutorul dronelor.”
Se pare că soldații ruși s-au plâns că au primit rații expirate sau că au fost lăsați fără provizii de bază timp de săptămâni întregi, fiind nevoiți să jefuiască pentru a supraviețui. La începutul războiului, The New York Times a relatat că unor soldați li s-au distribuit rații alimentare expirate încă din 2002.
Imaginile de pe camerele de supraveghere publicate în 2023 de SBU, agenția de securitate a Ucrainei, arată soldați ruși jefuind magazine alimentare și locuințe private în căutare de alimente.
Potrivit armatei ucrainene, tot mai mulți soldați ruși capturați afirmă că mor de foame. Un proiect al forțelor armate ucrainene, intitulat „Vreau să trăiesc”, care îi încurajează pe soldații inamici să se predea, a raportat că 10.000 de ruși s-au predat autorităților ucrainene, majoritatea dintre ei anul trecut.
Bradley Martin, fost căpitan în Marina SUA și cercetător principal la Rand Corporation, un think tank american specializat în politici publice, a declarat că au existat rapoarte privind aprovizionarea deficitară cu provizii, inclusiv alimente, a infanteriei ruse în timpul războiului. El nu a comentat însă informațiile referitoare la presupusele cazuri de canibalism. „Multe dintre rapoarte provin din rapoarte ucrainene privind interceptarea comunicațiilor, așa că trebuie să luăm în calcul posibilitatea unor rapoarte selective, dar ideea că sprijinul logistic pentru armata rusă este deficitar este pe deplin credibilă”, a spus Martin. „Sprijinul trupelor nu este o prioritate majoră a armatei ruse.”
Până la sfârșitul anului 2025, armata rusă și-a intensificat prezența militară în Ucraina, mărind efectivele terestre la aproximativ 710.000 de soldați, o creștere semnificativă față de cei 600.000 de soldați desfășurați la începutul anului. Potrivit lui Oleksandr Sirskîi, șeful forțelor armate ucrainene, Moscova își propune să recruteze 409.000 de noi soldați în 2026.
Conform lui Vikram Mittal, un analist militar american, creșterea semnificativă a efectivelor de infanterie necesită o suplimentare la fel de semnificativă a aprovizionării, ceea ce s-a dovedit a fi o provocare în timpul iernii deosebit de aspre.
„Operațiunile ofensive de lungă durată, precum invazia rusă în Ucraina, necesită un flux constant de provizii către linia frontului. Condițiile meteorologice extreme cu care ne-am confruntat iarna trecută vor fi pus la grea încercare rețelele de transport și aprovizionarea trupelor”, a declarat Mittal.
Armata ucraineană a atacat, de asemenea, rețelele rusești de aprovizionare și logistică folosind drone kamikaze și de bombardament, vizând inclusiv depozite feroviare și facilități din Crimeea și Rusia. Mittal a afirmat că vehiculele de aprovizionare sunt „deosebit de vulnerabile, deoarece, în general, nu sunt blindate și sunt limitate la rețele rutiere previzibile, cu puține posibilități de acoperire sau camuflaj”.
Citește și:
Editor : A.M.G.
