Premierul Ilie Bolojan preia interimar Ministerul Energiei într-un moment critic pentru sistemul energetic, iar expertul Dumitru Chisăliță avertizează că succesul depinde de decizii rapide: stabilizarea pieței, deblocarea rețelelor, execuția investițiilor și curățarea companiilor de stat, nu de declarații sau strategii noi.
„În teorie, pare bine, premierul are autoritate, poate tăia blocaje, poate forța colaborarea între ministere și poate impune disciplină companiilor de stat. În practică, însă, există un risc major: prim-ministrul nu are timp să fie și manager operațional de minister. Dacă Bolojan încearcă să conducă Energia din conferințe de presă și din cabinetul de la Palatul Victoria, interimatul va produce zgomot politic, nu rezultate”, a transmis președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI).
El explică faptul că singura formulă care poate funcționa este una clară: „premierul fixează 5-10 decizii strategice, iar un nucleu tehnic foarte dur din minister le execută zilnic”.
Controlul sistemului, prima urgență
Potrivit unei analize a Asociației Energia Inteligentă, semnată de Dumitru Chisăliță, prioritatea zero nu este o nouă strategie, ci controlul efectiv al sistemului energetic. Primul pas ar trebui să fie instituirea unui comandament operațional săptămânal, care să reunească Ministerul Energiei și instituțiile-cheie: Transelectrica, ANRE, Romgaz, Nuclearelectrica și Hidroelectrica.
„Nu pentru poză, ci pentru un tablou rece – stocuri, producție disponibilă, lucrări în întârziere, racordări blocate, litigii, scheme de sprijin, proiecte strategice și risc de derapaj la companiile de stat”, explică expertul. Fără acest instrument, avertizează el, premierul riscă „să reacționeze politic la simptome și să rateze boala”.
Tot aici apare și riscul centralizării excesive. „Un premier care ține și ministerul fără să desemneze un braț operațional produce exact contrariul a ceea ce pretinde, centralizare paralizantă”, punctează Chisăliță.
Piața, rețelele și investițiile, problemele reale
Analiza arată că piața energiei este într-o tranziție delicată, iar prioritatea nu este populismul, ci claritatea deciziilor.
„Nu trebuie să arunce cu slogane despre ‘facturi mici pentru toți’, ci să decidă cine e protejat, pe ce criterii și cine plătește diferența”, spune expertul, avertizând că orice ambiguitate poate crea haos în sistem.
În același timp, problema structurală majoră rămâne rețeaua. Transelectrica avertizează deja că întârzierile în proiectele de infrastructură duc la congestii.
„Nu ajunge să anunți centrale sau parcuri eoliene, trebuie să ai unde să le conectezi și cum să scoți energia din ele”, explică acesta.
În ceea ce privește investițiile, Chisăliță critică tendința statului de a confunda anunțurile cu execuția. „Nu mă interesează câte comunicate există; mă interesează câte proiecte au autorizații, finanțare, racordare, constructor și șantier activ”, afirmă el, atrăgând atenția că fără o listă clară de proiecte executabile, ministerul rămâne blocat în „optimism birocratic”.
Marile proiecte și reforma companiilor de stat
Proiectul Neptun Deep este unul dintre cele mai importante dosare energetice ale României. „Dacă produce gaze, dar România nu transformă asta în poziționare strategică și avantaj industrial, atunci am extras resursă, nu am făcut politică energetică”, avertizează expertul.
În paralel, dezvoltarea Unităților 3 și 4 de la Cernavodă Nuclear Power Plant trebuie tratată fără „limbaj festiv”. „La astfel de proiecte, optimismul vag este o formă de minciună administrativă”, spune Chisăliță.
Reforma nu poate ocoli companiile de stat. „Nu ajunge să spui că te lupți cu ‘băieții deștepți’. Trebuie să lovești contractele netransparente, achizițiile dubioase și managementul slab”, afirmă el, insistând pe audituri și disciplină reală în guvernanță.
Totodată, spune el, eficiența este esențială pentru prețul energiei. „Ineficiența din companii înseamnă costuri mai mari care ajung inevitabil la consumatori”, spune el, adăugând că investițiile proaste pot deveni poveri pe termen lung.
În ceea ce privește interimatul, Chisăliță este tranșant: „În 45 de zile nu poți reforma sistemul energetic. Dar poți arăta că statul român este capabil să controleze, să decidă și să execute”.
El avertizează și asupra capcanelor: strategii noi inutile, promisiuni contradictorii și populism tarifar.
„Energia este domeniul compromisurilor dure. Un ministru care promite că împacă pe toată lumea ori minte, ori nu înțelege sectorul”, a concluzionat expertul.
Între timp, potrivit Digi24, premierul se află deja la Ministerul Energiei, unde a început preluarea efectivă a atribuțiilor. Procedura este însă una parțială în această etapă, în lipsa finalizării formale a vacantării postului.
Contextul este complicat de presiunea din piață și de evoluțiile internaționale care influențează direct prețurile energiei, inclusiv la carburanți, într-un moment în care România funcționează încă în regim de măsuri de criză în sector.
În acest cadru, deciziile care vor fi luate în perioada următoare la Ministerul Energiei capătă o miză imediată pentru consumatori și pentru stabilitatea pieței.
Editor : A.D.
