Războiul din Iran continuă și în ziua 55, în condițiile unui armistițiu prelungit fără termen-limită clar și al unor negocieri blocate de divergențele dintre Washington și Teheran. Casa Albă susține că așteaptă o propunere unitară din partea liderilor iranieni, în timp ce oficialii de la Teheran acuză blocada navală americană și presiunile economice drept principalele obstacole în calea unui acord și avertizează că redeschiderea Strâmtorii Ormuz rămâne un obiectiv „imposibil” de stabilit în aceste condiții. În paralel, tensiunile din regiune persistă, de la incidente maritime în Golf până la atacuri în sudul Libanului, semn că armistițiul rămâne fragil.
Pierderile SUA în operațiunea „Epic Fury”
ACTUALIZARE 14.15: În total 13 militari americani au fost ucişi, iar alţi peste 400 de au fost răniţi în Operaţiunea Epic Fury, lansată de către preşedintele american Donald Trump în Iran la 28 februarie, potrivit Sistemului de Analiză a Pierderilor Apărării (Defense Casualty Analysis System, DCAS).
Potrivit DCAS, 271 dintre răniţi sunt militari din Forţele Terestre (US Army), 84 din Forţele navale (US Navy) şi 46 din Forţele Aeroiene (US Air Force). De asemenea, 19 puşcaşi marini din cadrul US Marine Corps au fost răniţi, în total 420.
În total, 349 de bărbaţi şi 47 de femei au fost răniţi în Războiul din Orientul Mijlociu, iar majoritatea sunt subofiţeri.
DCAS înregistrează 13 morţi din cadrul din Forţelor Terestre şi Forţelor Aeriene, în primele zile ale războiului.
La 1 martie, un atac iranian cu dronă la baza Port Shuaiba, în Kuwait, s-a soldat cu şapte morţi, iar alţii au murit după aceea, din cauza rănilor. La 12 martie, prăbuşirea unui avion de realimentare în zbor cu carburant, în Irak, s-a soldat cu şase morţi, membri ai echipajului.
Site-ul american de investigaţii The Intercept, de stânga, scrie că pierderile americane ar putea să fie subestimate.
Un jurnalist relevă diferenţe umitoare în date difuzate de către Pentagon.
La 16 aprilie, la intrarea în vigoare a armistiţiului, bilanţul total al morţilor şi răniţilor era de 385. Luni, el a crescut la 428, după care a scăzut marţi.
Unii experţi consideră aceste pierderi relativ mici având în vedere tipul operaţiunii.
Populaţia americană percepe negativ acest bilanţ, traumatizată în continuare de războaiele din irak şi Afganistan.
Ministrul de Interne al Pakistanului, după o întâlnire cu însarcinata cu afaceri a SUA
ACTUALIZARE 13.07: Ministrul de Interne al Pakistanului, Mohsin Naqvi, a declarat într-un comunicat că speră la „progrese pozitive” din partea Iranului, în urma unei întâlniri cu Natalie Baker, însărcinată cu afaceri a Statelor Unite, conform Times of Israel.
Întâlnirea, care a avut loc în Islamabad, capitala Pakistanului, a inclus discuții privind eforturile diplomatice legate de a doua rundă de negocieri pentru încetarea focului dintre SUA și Iran, care a fost amânată după ce Teheranul nu a confirmat că va trimite o delegație.
Naqvi afirmă că prim-ministrul pakistanez Shehbaz Sharif și mareșalul Asim Munir depun eforturi „la toate nivelurile” pentru a sprijini o soluționare pașnică și speră că toate părțile vor acorda o șansă diplomației.
Naqvi îl laudă pe președintele american Donald Trump pentru prelungirea armistițiului, calificând această măsură drept un pas binevenit către dezamorsarea conflictului.
Baker a apreciat „rolul constructiv” al Pakistanului în promovarea păcii, se arată în comunicat.
Șeful AIE: „Am pierdut 13 milioane de barili de petrol pe zi”
ACTUALIZARE 12.50: Lumea se confruntă cu cea mai mare amenințare la adresa securității energetice din istorie, potrivit directorului executiv al Agenției Internaționale pentru Energie, Fatih Birol.
„Vom asista la o scădere a cererii ca urmare a creșterii prețurilor și, în unele cazuri, ca urmare a unor măsuri pe care guvernele le iau sau le vor lua” pentru a face față crizei energetice, a declarat el pentru agenția de știri Reuters.
În ceea ce privește impactul războiului din Iran asupra crizei energetice, Birol a afirmat: „Până în prezent, am pierdut 13 milioane de barili de petrol pe zi”.
Iranul a încasat primele venituri din taxele de trecere impuse în Ormuz
ACTUALIZARE 12.00: Un înalt oficial al parlamentului iranian a declarat că Teheranul a încasat primele venituri provenite din taxele de trecere pe care le-a impus în strâmtoarea strategică Ormuz, în contextul conflictului său cu Statele Unite și Israelul, conform Times of Israel.
„Primele venituri obținute din taxele de trecere prin Strâmtoarea Ormuz au fost depuse în contul Băncii Centrale”, a declarat vicepreședintele parlamentului, Hamidreza Hajibabaei, potrivit agenției de știri Tasnim.
Alte mijloace de informare în masă iraniene au preluat aceeași declarație, fără a oferi detalii suplimentare.
Trump susține că vrea un „acord avantajos” cu Iranul
ACTUALIZARE 10.50: Fox News relatează că președintele american Donașd Trump i-a spus prezentatoarei Martha MacCallum că nu există „nicio presiune de timp” în ceea ce privește prelungirea armistițiului cu Iranul, conform BBC.
Potrivit lui MacCallum, Trump i-a spus miercuri, într-o convorbire telefonică, că „nu se grăbește” să pună capăt conflictului și că dorește un „acord avantajos”.
Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, a declarat miercuri că negocierile „sunt în curs”, iar Trump „și-a exprimat foarte clar limitele” față de iranieni, cerându-le să predea Statelor Unite uraniul îmbogățit pe care îl dețin.
Leavitt a adăugat că Washingtonul „așteaptă un răspuns din partea regimului iranian”, care, potrivit acesteia, „nu poate transmite încă un mesaj unitar, motiv pentru care președintele a decis să prelungească armistițiul”.
Israelul susține că a arestat un luptător al Forței Radwan
ACTUALIZARE 09.46: Armata israeliană afirmă că soldații din Brigada 300 – o unitate subordonată Diviziei 146 – au arestat un luptător aparținând Forței Radwan, unitatea de elită a Hezbollah, în sudul Libanului, relatează Al Jazeera.
Într-o postare recentă pe X, s-a menționat că unitatea militară a identificat un luptător care intenționa să lanseze un atac împotriva forțelor israeliene, dar, la scurt timp după ce a fost identificat, acesta s-a predat și a fost arestat, fiind apoi transferat pentru a fi interogat la una dintre unitățile de informații militare ale Israelului.
Sursa citată nu a putut verifica în mod independent informația.
Armata SUA a interceptat petroliere iraniene în apele asiatice
ACTUALIZARE 09.38: Armata SUA a interceptat cel puţin trei petroliere sub pavilion iranian în apele asiatice şi le redirecţionează de la poziţiile lor din apropierea Indiei, Malaeziei şi Sri Lankăi, au declarat surse din domeniul transportului maritim şi al securităţii, citate de Reuters.
Forţele americane au capturat în ultimele zile o navă cargo iraniană şi un petrolier. Iranul a declarat că a capturat miercuri două nave container care încercau să iasă din Golf prin Strâmtoarea Ormuz, după ce a deschis focul asupra acestora şi asupra unei alte nave – primele capturi de la începutul războiului.
SUA au deviat în ultimele zile cel puţin alte trei petroliere sub pavilion iranian, potrivit a două surse din transportul maritim din SUA şi India şi a două surse occidentale din domeniul securităţii maritime, care au discutat cu Reuters.
Armata SUA nu a răspuns imediat solicitărilor de a face comentarii privind interceptările.
Una dintre nave era superpetrolierul „Deep Sea”, sub pavilion iranian, încărcat parţial cu ţiţei şi văzut ultima dată în urmă cu o săptămână în largul Malaeziei, potrivit surselor şi datelor de urmărire de pe platforma MarineTraffic.
Petrolierul „Sevin”, sub pavilion iranian, cu o capacitate maximă de 1 milion de barili şi încărcat în proporţie de 65%, a fost de asemenea interceptat. Nava a fost observată ultima dată în largul Malaeziei acum o lună, conform datelor de urmărire.
Superpetrolierul „Dorena”, sub pavilion iranian, încărcat complet cu 2 milioane de barili de ţiţei, a fost de asemenea interceptat şi fusese văzut ultima dată în largul coastei sudice a Indiei în urmă cu trei zile.
Comandamentul Central al SUA a anunţat miercuri, într-o postare pe X, că „Dorena” se află sub escorta unui distrugător al Marinei SUA în Oceanul Indian, după ce ar fi încercat să încalce blocada.
Forţele americane ar fi putut intercepta şi petrolierul „Derya”, au declarat surse din transportul maritim. Nava nu a reuşit să descarce ţiţei iranian în India înainte de expirarea unei derogări americane privind achiziţiile de petrol iranian, duminică. Aceasta a fost văzută ultima dată în largul coastei vestice a Indiei vineri.
Comandamentul Central al SUA a declarat că, de la începutul blocadei asupra navelor care intră sau ies din porturile iraniene, forţele americane au ordonat ca 29 de nave să se întoarcă sau să revină în port.
Armata SUA nu a publicat o listă completă a navelor interceptate şi nu a răspuns imediat solicitărilor de comentarii privind „Derya” şi „Deep Sea”.
O a treia sursă din domeniul securităţii maritime a declarat că armata americană încearcă să vizeze nave iraniene în afara Strâmtorii Ormuz, în ape deschise, pentru a evita riscurile reprezentate de minele marine în timpul operaţiunilor.
Șeful diplomației iraniene: Agresiunea SUA și Israelul „este sursa principală a nesiguranței” în Golful Persic și Ormuz
ACTUALIZARE 09.22: Ministrul de externe al Iranului, Abbas Araghchi, afirmă că agresiunea Statelor Unite și a Israelului este „sursa principală a nesiguranței” în Golful Persic și în Strâmtoarea Ormuz, conform BBC.
O serie de postări publicate pe X de către guvernul iranian arată că Abbas Araghchi s-a întâlnit la Teheran cu trimisul special al Coreei de Sud, Chung Byung-ha, ministrul de externe iranian îndemnând țările să „adopte o poziție clară și fermă în condamnarea acestor atacuri”.
Potrivit sursei citate, Araghchi a afirmat că Iranul a luat măsuri în conformitate cu dreptul internațional pentru a-și apăra securitatea și interesele, adăugând că responsabilitatea pentru consecințe „le revine agresorilor”.
Marina Corpului Gărzilor Revoluționare Islamice (IRGC) a susținut că a atacat trei nave în strâmtoare – capturând două dintre ele – după ce a promis represalii pentru interceptarea de către SUA a unui cargobot sub pavilion iranian.
Libanul acuză Israelul de crime de război
ACTUALIZARE 09.17: Prim-ministrul Libanului a acuzat Israelul de crime de război, după ce oficialii au declarat că atacurile aeriene israeliene au ucis-o pe jurnalista Amal Khalil și au rănit un alt jurnalist în sudul Libanului, miercuri, conform BBC.
Acuzația vine în contextul în care Israelul și Libanul se pregătesc să desfășoare astăzi, la Washington, o a doua rundă de negocieri.
Oficialii libanezi afirmă că Khalil și Zeinab Faraj au fost vizați în mod deliberat în timp ce căutau adăpost într-o casă, după ce un prim atac aerian a lovit vehiculul din fața lor, ucigând doi bărbați.
Oficialii au acuzat, de asemenea, Forțele de Apărare Israeliene (IDF) că au vizat intenționat o ambulanță marcată în timp ce aceasta încerca să ajungă la jurnaliști în satul Tayri.
Khalil, în vârstă de 43 de ani, lucra pentru ziarul libanez Al-Akhbar. Ea și Faraj, un fotograf independent, călătoreau împreună. Oficialii nu au dezvăluit identitatea celor doi bărbați care au murit.
Armata israeliană (IDF) a negat că ar fi împiedicat echipele de salvare să ajungă în zonă și a afirmat că nu a vizat jurnaliștii.
Pentagonul: Operațiunea de deminare a Strâmtorii Ormuz ar putea dura 6 luni
ACTUALIZARE 09.15: Pentru a curăța complet Strâmtoarea Ormuz de minele amplasate de armata iraniană ar putea fi nevoie de șase luni, iar o astfel de operațiune este puțin probabil să fie desfășurată până la încheierea războiului dintre SUA și Iran, a informat Pentagonul Congresul — o evaluare care înseamnă că impactul economic al conflictului s-ar putea prelungi până la sfârșitul acestui an sau chiar mai departe, relatează Washington Post. Detalii aici.
Cu cât a scumpit criza din Golf biletele de avion
ACTUALIZARE 09.13: Lufthansa va anula 20.000 de zboruri pe distanțe scurte până în octombrie. Va afecta cel mai aglomerat sezon, cel de vară. Compania face acest lucru pentru a economisi kerosen. Criza din Golf a scumpit biletele de avion, însă s-au vehiculat cifre exagerate. În medie, cursele în Europa s-au majorat cu mai puțin de 30 de euro. Sumele mai mari apar la zboruri intercontinentale. Criza este însă în derulare, ea chiar se poate accentua și scumpirile acestea ar putea fi doar un început. Va depinde și de cum va fi cererea în această vară. Detalii aici.
Piețele energetice globale sunt la un pas de dezastru
ACTUALIZARE 09.12: Pagubele produse de închiderea Strâmtorii Ormuz sunt însemnate – lumea a pierdut deja o cantitate de petrol egală cu aproape 2% din producția de anul trecut. Fără o redeschidere a acestei rute maritime, costurile vor exploda, ceea ce ar putea duce la blocarea completă a sistemului global de aprovizionare cu combustibil, potrivit unei analize The Economist care arată cât de aproape ne aflăm de o catastrofă energetică. Detalii aici.
Negocieri Israel – Liban sunt așteptate la Washington DC
ACTUALIZARE 08.06: Israelul și Libanul urmează să organizeze joi, la Washington DC, o a doua rundă de negocieri, în contextul discuțiilor în curs privind prelungirea actualului armistițiu de 10 zile, relatează BBC.
Președintele Libanului, Joseph Aoun, afirmă că negocierile la nivel de ambasadori se „bazează pe încetarea completă a agresiunilor israeliene, retragerea trupelor israeliene de pe teritoriile libaneze, eliberarea prizonierilor, desfășurarea armatei la frontierele internaționale și începerea reconstrucției a ceea ce a fost distrus în timpul acestui război”.
Prima rundă de negocieri a dus la un armistițiu temporar de 10 zile, care a început pe 16 aprilie.
Știrea inițială: Președintele Iranului și principalul său negociator au cerut încetarea blocadei americane asupra navelor și porturilor iraniene, pe care o consideră principalul obstacol în calea unui acord. Aceștia au enumerat motivele pentru care negocierile sunt în impas și au avertizat că redeschiderea Strâmtorii Ormuz este „imposibilă” atât timp cât măsurile impuse de SUA rămân în vigoare.
De cealaltă parte, Casa Albă susține că blocada „de succes” „strangulează” economia Iranului, chiar și în contextul armistițiului, și insistă că așteaptă o propunere „unitară” din partea liderilor de la Teheran pentru a avansa negocierile.
În paralel, creșterea accentuată a prețurilor la combustibilul pentru avioane, determinată de război, a dat peste cap industria aviatică globală, obligând companiile aeriene să reducă zborurile, să majoreze tarifele și să introducă taxe suplimentare.
Prețul combustibilului pentru avioane a crescut în ultimele săptămâni de la 85 – 90 de dolari pe baril la 150 – 200 de dolari pe baril. Anita Mendiratta, consilier global în aviație și turism, a explicat pentru Al Jazeera cât timp poate susține industria această situație.
„Răspunsul la întrebarea cât timp depinde foarte mult de regiunea în care este pusă”, a spus ea, subliniind că anumite zone se apropie de sezonul de vârf al călătoriilor de vară, când cererea pentru zboruri pe distanțe scurte, medii și lungi este foarte ridicată.
Mendiratta a evidențiat anunțul „surprinzător” al companiei Lufthansa, care va elimina 20.000 de zboruri pe distanțe scurte din program până în octombrie, echivalentul a aproximativ 40.000 de tone de combustibil pentru avioane.
„Totul ține de modul în care companiile aeriene își calculează decizia de a anula zboruri sau de a le scoate temporar din program, atunci când se confruntă cu o situație în care o resursă esențială, precum combustibilul pentru avioane, este foarte limitată”, a declarat ea. „Chiar și înainte de criză, combustibilul pentru avioane reprezenta 30% din costurile de operare ale unui avion, deci afecta deja puternic marjele. Când prețul combustibilului se dublează din cauza conflictului, devine pur și simplu imposibil pentru multe companii aeriene să mențină toate aeronavele în aer, însă sunt retrase doar unele dintre ele.”
Citește și Erdogan avertizează că războiul din Orientul Mijlociu slăbește Europa. Ce așteaptă Turcia de la NATO
Editor : M.I.
