Cumpărători europeni de energie, inclusiv compania germană Uniper, analizează posibilitatea de a achiziţiona gaze naturale lichefiate din vestul Canadei şi de a-l transporta prin Canalul Panama, ca parte a unei strategii pe termen lung de diversificare a aprovizionării, au declarat două surse apropiate discuţiilor, citate de Reuters.
Interesul a devenit mai urgent după izbucnirea războiului cu Iranul, care a perturbat fluxurile energetice globale, scrie Newsro.
Trei surse citate de Reuters spun că cumpărători europeni se numără printre potenţialii clienţi care au purtat discuţii comerciale cu proiectul canadian Ksi Lisims LNG, un terminal propus pentru exportul de gaz natural lichefiat. Dezvoltatorii proiectului încearcă să finalizeze contracte cu cumpărători înainte de luarea deciziei finale de investiţie, aşteptată în cursul acestui an.
Interesul european pentru Ksi Lisims este considerabil, deşi industria emergentă de export de GNL a Canadei este orientată geografic mai degrabă spre pieţele asiatice. Transportul prin Canalul Panama ar însemna costuri suplimentare şi timpi mai lungi de livrare către Europa.
Toată capacitatea existentă şi în dezvoltare de export de GNL a Canadei se află pe coasta de vest, ceea ce oferă rute rapide către Asia. În schimb, coasta de est dispune de foarte puţină infrastructură energetică, în afară de terminalul Saint John operat de compania spaniolă Repsol.
Lipsa infrastructurii a fost mult timp considerată principalul obstacol pentru exporturile semnificative de GNL canadian către Europa. Totuşi, conflictul din Orientul Mijlociu determină acum cumpărătorii europeni să accepte costurile mai mari şi rutele mai lungi pentru a obţine energie dintr-o jurisdicţie stabilă şi democratică precum Canada.
„De la începutul războiului cu Iranul există un interes deosebit pentru contracte de preluare a gazului din proiectul Ksi Lisims din partea cumpărătorilor de GNL din întreaga lume, inclusiv din Europa”, a declarat o sursă implicată în proiect.
Compania germană Uniper a refuzat să comenteze. Reuters a relatat încă din martie că firma germană poartă discuţii cu autorităţile canadiene pentru extinderea importurilor de gaz natural lichefiat.
Anul trecut, Statele Unite au furnizat 96% din importurile de GNL ale Germaniei, iar proiectul Ksi Lisims este văzut ca o posibilă alternativă pentru diversificarea surselor de aprovizionare.
Totuşi, proiectul nu reprezintă o soluţie imediată pentru criza energetică europeană. Chiar dacă investitorii decid să îl dezvolte, construcţia terminalului ar dura mai mulţi ani.
Guvernul canadian a trimis proiectul către biroul naţional pentru proiecte majore pentru accelerarea procedurilor de autorizare. Premierul Mark Carney încearcă să grăbească aprobarea proiectelor de resurse naturale pentru a sprijini economia, afectată de politica comercială a Statelor Unite.
Companiile Shell şi TotalEnergies au semnat deja contracte pe 20 de ani pentru achiziţia de GNL din proiectul Ksi Lisims.
Ministrul canadian al Energiei şi Resurselor Naturale declara încă din august că firme germane sunt interesate să cumpere şi să schimbe încărcături de GNL canadian, însă acum există interes şi pentru livrarea fizică a gazului către Europa.
Jamie Heard, vicepreşedinte pentru pieţe de capital la compania Tourmaline Oil, unul dintre partenerii proiectului, a declarat că războiul cu Iranul şi închiderea Strâmtorii Ormuz cresc probabilitatea ca terminalul Ksi Lisims să fie construit.
El a adăugat că preţurile gazelor naturale din vestul Canadei rămân sub nivelul de referinţă din Statele Unite, ceea ce face proiectele canadiene de export de GNL atractive din punct de vedere economic.
„Argumentul economic există. La diferenţele actuale de preţ, aceste proiecte îşi pot recupera investiţiile destul de rapid”, a spus Heard într-un interviu.
Editor : M.B.
