Când maghiarii se vor prezenta mâine la urne, vor vota într-un mediu otrăvit de ceea ce este probabil cea mai mare campanie documentată de interferență electorală străină din istoria UE, scrie Kyiv Post într-o analiză asupra ultimelor săptămâni furtunoase de campanie.
Paradoxul central al acestei campanii nu este faptul că Rusia intervine — acest lucru a devenit de mult o normă. Ci faptul că Rusia face acest lucru sub o deghizare ucraineană.
În alegerile maghiare din acest an, Kremlinul a reunit totul într-un singur pachet și a adăugat un element care nu a mai fost folosit niciodată la această scară: atribuirea sistematică a propriilor operațiuni către Ucraina.
Sub conducerea prim-ministrului Viktor Orban, Ungaria a petrecut ultimii ani ocupând în mod constant poziția cea mai avantajoasă pentru Moscova în cadrul UE și NATO.
Budapesta a blocat ajutorul macrofinanciar și militar pentru Ucraina, a vetat sau a blocat sancțiunile, iar ministrul de externe Peter Szijjarto, după cum au dezvăluit înregistrările audio, l-a informat pe Lavrov despre dezbaterile închise ale UE, s-a oferit să transmită documente confidențiale privind procesul de aderare a Ucrainei și l-a asigurat pe omologul său rus: „Sunt întotdeauna la dispoziția dumneavoastră.”
Măsura în care această direcție este o alegere deliberată a Budapestei, față de rezultatul unei erodări treptate a suveranității pe fondul dependenței energetice de Moscova, rămâne o întrebare deschisă. Dar faptul rămâne: niciun alt stat membru al UE nu a oferit Kremlinului un avocat atât de de încredere la Bruxelles.
Misiuni sub acoperire
Kremlinul a trimis trei agenți GRU la Budapesta sub acoperire diplomatică. Operațiunea este supravegheată de Serghei Kirienko, prim-adjunct al șefului de cabinet al Administrației Prezidențiale Ruse și arhitectul interferenței electorale a Rusiei în Moldova.
Metoda principală este o operațiune sub steag fals: înscenarea unui incident, atribuirea acestuia Ucrainei și utilizarea lui pentru a mobiliza alegătorii prin frică.
Iată, mai jos, câteva dintre cele mai bine documentate episoade.
În primul rând, există o rețea de boți „Matrioșka”, o infrastructură coordonată de conturi false care fabrică videoclipuri „anti-ungare” purtând logo-urile unor instituții media de renume.
Potrivit NewsGuard și The Insider, rețeaua a răspândit povești fabricate despre „echipele HIV” ucrainene, videoclipuri false cu atacuri cibernetice și sute de clipuri care arătau steaguri maghiare arzând — toate urmărite până la o operațiune secretă de influențare pe TikTok a 34 de conturi.
Interferența nu s-a oprit la TikTok. Cu o săptămână înainte de vot, autoritățile sârbe au descoperit două rucsacuri conținând explozivi plastici lângă ramificația conductei de gaz TurkStream, aproape de granița cu Ungaria. Orban a dat imediat vina pe sabotajul ucrainean, deși expertul în securitate Andras Racz, împreună cu alte personalități publice, prezisese public incidentul cu trei zile mai devreme, inclusiv locația și înscenarea „ucraineană”.
Washington Post a dezvăluit, de asemenea, un plan al SVR-ului rus, autentificat de serviciile de informații europene, de a înscena o tentativă falsă de asasinat asupra lui Orban, probabil abandonată doar pentru că publicarea articolului l-a perturbat.
Iar în Transcarpatia, etnicii maghiari au primit apeluri amenințătoare în masă de la numere ucrainene falsificate, urmărite de SBU-ul ucrainean direct până pe teritoriul rus.
Unde a greșit Ucraina
„Ar fi necinstit să prezentăm această poveste fără a sublinia câteva greșeli ucrainene care au sfârșit prin a alimenta chiar campania de propagandă împotriva ei”, scrie analistul Kyiv Post.
Pe 5 martie, președintele Volodimir Zelenski a declarat că era gata să furnizeze adresa „unei persoane” din UE care bloca o linie de credit de 90 de miliarde de euro destinată forțelor armate ucrainene, „pentru ca aceștia să-l poată suna și să-i vorbească pe limba lui”.
Formal, el nu l-a numit pe Orbán, dar toată lumea a înțeles cui îi era destinat mesajul. Comisia Europeană a condamnat public remarcile ca fiind „inacceptabile”. Chiar și Magyar, care susține o orientare pro-europeană, a cerut ca Zelenski să-și retragă declarația, spunând: „Niciun lider străin nu poate amenința vreun maghiar.”
Declarația a venit ca un cadou pentru campania lui Orbán. La fel și comentariile unui fost ofițer SBU care a murmurat „karma” pentru Orbán și familia sa pe un canal marginal de YouTube. Opinia personală a unui pensionar fără nicio legătură cu procesul decizional al statului — și totuși a fost imediat preluată și prezentată de mass-media maghiară aliniată Kremlinului și pro-guvernamentală ca fiind poziția oficială a Kievului.
În sens mai larg, Ucraina nu a avut — și nu are — o abordare strategică adecvată de comunicare în ceea ce privește alegerile maghiare. Nu a existat nicio încercare de a stabili contacte cu societatea civilă maghiară, nici măcar o linie consecventă în declarațiile publice.
Un semnal separat de îngrijorare este cât de mult au pătruns aceste narațiuni.
JD Vance la Budapesta
Vicepreședintele SUA, JD Vance, sosind la Budapesta cu doar câteva zile înainte de vot, a acuzat UE și Ucraina de „amestec în alegerile maghiare” și a calificat remarca lui Zelensky drept „absolut scandaloasă”.
Conștient sau nu, aceste argumente reflectau poziția Kremlinului: în aceeași săptămână, Moscova a declarat că „unele țări din UE îi ajută pe rivalii lui Orban”. Situația este fără precedent și oarecum comică: în niciun scrutin din Europa Centrală taberele politice americane și ruse nu au susținut vreodată atât de deschis același candidat.
Mecanismul central — steagul fals, deghizarea sub forma Ucrainei — servește unui dublu scop. În primul rând, acela de a mobiliza electoratul maghiar prin teama de un „vecin agresiv”. În al doilea rând – și acest lucru poate fi chiar mai important – acela de a distruge orice posibilitate de normalizare a relațiilor ucraineano-maghiare, indiferent de cine câștigă alegerile.
Un probabil nou guvern pro-european la Budapesta ar moșteni o societate pe jumătate convinsă că „ucrainenii au vrut să arunce în aer conducta noastră de gaz și să-l omoare pe primul nostru ministru”.
Dacă acest model va avea succes, Kremlinul va avea un șablon funcțional pentru orice campanie viitoare în Europa. Dacă va eșua, va însemna că operațiunile hibride sub steag fals au o limită de eficacitate — și că o societate este capabilă să distingă manipularea, chiar și într-un mediu maxim otrăvit de dezinformare.
Societatea maghiară își va da răspunsul mâine.
Editor : Sebastian Eduard
