Reducerea accizelor la carburanți este o variantă posibilă pentru temperarea scumpirilor, dar poate fi aplicată doar limitat, în condițiile în care România nu dispune de „spațiu fiscal” din cauza deficitului bugetar ridicat, a declarat consilierul guvernatorului BNR, Eugen Rădulescu, într-o intervenție la Digi24. Declarațiile vin în contextul în care, la Palatul Victoria, a avut loc luni dimineață o ședință de lucru în care au fost analizate mai multe scenarii pentru limitarea prețurilor la carburanți, urmând ca acestea să fie discutate ulterior în coaliție.
Rădulescu a explicat că scumpirile sunt determinate în principal de evoluțiile internaționale, după ce prețul petrolului a depășit 100 de dolari pe baril, și că fenomenul nu poate fi evitat prin decizii interne.
„Este o situație fără precedent și este inevitabil ca această situație să se repercuteze și asupra consumatorilor. Asta se întâmplă nu numai la noi, se întâmplă pe plan mondial”, a declarat acesta, subliniind că ideea de a proteja complet populația de aceste creșteri este nerealistă.
În aceste condiții, statul poate doar să atenueze impactul asupra consumatorilor, prin măsuri fiscale.
Însă, a explicat el, că aceste măsuri sunt limitate de situația bugetară: „Deficitul bugetar din anii anteriori a fost atât de mare, iar datoria este atât de mare, încât nu avem posibilitatea să adoptăm măsuri de urgență decât într-o măsură foarte limitată”.
Citește și: Ședință de coaliție după întâlnirea de la Guvern privind noi măsuri pentru limitarea prețului carburanților
Reducerea accizelor și riscurile pentru deficit
Întrebat despre varianta reducerii accizelor, Rădulescu a spus că aceasta este posibilă, dar trebuie atent calibrată.
„Ne putem permite să reducem accizele, dar trebuie să vedem cu cât anume, în așa fel încât să nu fie afectată linia roșie”, a declarat el, făcând referire la ținta de deficit bugetar de 6,2% din PIB.
El a explicat că sprijinul acordat consumatorilor nu înseamnă bani suplimentari, ci redistribuirea resurselor existente: „Este, până la urmă, mutarea banilor dintr-un buzunar într-altul. (…) Dacă nu îndeplinim nivelul bugetar al deficitului, riscul este să plătim dobânzi mai mari, ceea ce chiar nu ne putem permite”.
Totodată, el a subliniat că bugetul actual a fost construit pe baza accizelor majorate, ceea ce limitează posibilitatea reducerii lor fără impact: „Nu putem să ne furăm căciula să spunem că e din celălalt buzunar”.
România plătește pentru deficitele din trecut. Efecte în economie și vești din piețe
Consilierul BNR a atras atenția că spațiul limitat de intervenție este consecința dezechilibrelor bugetare din anii anteriori.
„În 2024, un an fără probleme internaționale, România a avut un deficit de 9,3% din PIB. Să știți că asta se plătește. Ziua aceea a venit”, a spus el.
În ceea ce privește impactul scumpirilor asupra economiei, Rădulescu a nuanțat ideea că acestea se transmit automat în lanț. „Să nu ne imaginăm că prețurile la raft se modifică din cauza că s-a modificat prețul motorinei cu 10-20 sau chiar 30%”, a declarat acesta, explicând că ponderea carburantului în prețul final al produselor este redusă.
În același timp, există și evoluții pozitive la nivel bugetar. „Încasările din TVA au fost mai mari cu 20% decât în anul anterior”, a spus acesta, subliniind că bugetul se comportă mai bine decât în trecut, iar aceste evoluții sunt deja reflectate în modul în care piețele percep economia României.
„Dobânzile la care se împrumută România au coborât sub 6% pentru prima oară după multă vreme”, a menționat consilierul guvernatorului Isărescu.
În ceea ce privește cursul valutar, situația este stabilă. iar România este tratată pozitiv de piețe.
De asemenea, o agenție de rating japoneză a îmbunătățit perspectiva țării: „Am trecut de la outlook negativ la outlook stabil”, acest lucru înseamnă costuri mai mici de finanțare și lipsa presiunilor pe curs.
În final, acesta a avertizat că stabilitatea economică și politică este esențială în perioada următoare.
„Este nevoie de stabilitate”, apariția unor noi crize ar putea duce rapid la deteriorarea situației economice, a concluzionat acesta.
Editor : A.D.
