Războiul în Orientul Mijlociu continuă și în cea de-a 18-a zi. Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a anunțat luni, 16 martie, că aproximativ 7.000 de ținte iraniene au fost lovite pe întreg teritoriul țării de la debutul conflictului, în timp ce aproximativ 200 de soldați americani au fost răniți în timpul operațiunii, conform purtătorului de cuvânt al CENTCOM, căpitanul Tim Hawkins. De cealaltă parte, președintele israelian Isaac Herzog a declarat pentru AFP că războiul împotriva Iranului marchează un moment de cotitură crucial pentru întreaga regiune, în timp ce șeful Parlamentului iranian a dat asigurări că Teheranul va „continua lupta” împotriva Statelor Unite și a Israelului „până când inamicul va regreta cu adevărat atacul său”. Prețurile de referință ale țițeiului din Orientul Mijlociu au atins niveluri record, petrolul din această regiune devenind cel mai scump din lume, potrivit celor mai recente date compilate de agenția de știri Reuters, preluată de Al Jazeera.
Sediul unei forțe afiliate Iranului din Bagdad, ținta unui dublu atac aerian
ACTUALIZARE 07:25 Două atacuri aeriene au vizat o clădire folosită drept sediu de către Forțele de Mobilizare Populară, susținute de Iran, în cartierul Jadiriya din Bagdad, relatează Al Jazeera.
Agenția de știri Reuters a relatat că cel puțin două persoane au fost ucise în atac, citând surse din domeniul securității.
Al Jazeera Arabic a relatat că s-au auzit două explozii puternice în urma unui atac asupra unei case din cartierul Jadiriya, care a provocat mai multe victime.
Iranul rămâne neclintit în fața unui nou val de atacuri ale SUA și Israelului
ACTUALIZARE 07:20 În ultimele ore, au avut loc noi atacuri asupra Teheranului, inclusiv în nordul orașului, unde s-au auzit mai multe explozii.
Există informații despre explozii în orașul Tabriz, din nord-vestul țării, iar anterior au fost semnalate atacuri în orașul Karaj, situat la vest de Teheran, și în orașul Shiraz, din sud.
Pe parcursul zilei de ieri au avut loc mai multe atacuri.
Un purtător de cuvânt al armatei iraniene a difuzat un mesaj în arabă, exprimând atitudinea de sfidare a țării față de atacul american-israelian în curs.
Iranul dorește să demonstreze că, în ciuda atacurilor continue, are pârghii de influență în acest conflict, scrie Al Jazeera.
Iranul a lansat peste 1.900 de rachete și drone asupra EAU de la începutul conflictului
ACTUALIZARE 07:17 De la începutul conflictului, armata iraniană a lansat peste 1.900 de rachete şi drone asupra Emiratelor Arabe Unite, transmite BBC. Iranul a vizat infrastructura de transport şi petrolieră a Emiratelor Arabe Unite. Operaţiunile de trafic aerian au revenit la normal în Emiratele Arabe Unite după o închidere temporară care a avut loc marţi dimineaţă, relatează presa de stat, citată de Reuters.
De la începutul conflictului, armata iraniană a lansat peste 1.900 de rachete şi drone asupra Emiratelor Arabe Unite.
Zborurile au fost suspendate temporar luni, după ce a izbucnit un incendiu în apropierea Aeroportului Internaţional din Dubai, cel mai aglomerat nod de transport internaţional, în urma unui „incident legat de o dronă”.
Un atac cu drone a provocat, de asemenea, un incendiu în portul strategic din Fujairah, una dintre cele mai mari instalaţii de stocare a petrolului din regiune.
De asemenea, un atac cu rachete asupra unei maşini a ucis un cetăţean palestinian la periferia capitalei Emiratelor Arabe Unite, Abu Dhabi, a raportat Biroul de presă al oraşului.
Aeroportul Internaţional din Dubai a fost ţinta mai multor atacuri de când Iranul a lansat lovituri de represalii, provocând întârzieri şi perturbări majore. Un hotel de lux din Dubai a fost, de asemenea, lovit la sfârşitul lunii februarie.
EAU „consideră că a fost antrenată pe nedrept în acest război”, a declarat luni corespondenta BBC, Azadeh Moshiri, în cadrul podcastului BBC Global News.
Lanțurile de aprovizionare din domeniul producției de medicamente ar putea fi afectate de blocarea Strâmtorii Ormuz
ACTUALIZARE 07:15 Blocarea Strâmtorii Ormuz de către Iran ar putea avea consecinţe majore nu doar asupra preţurilor petrolului, ci şi asupra lanţurilor globale de aprovizionare, inclusiv asupra producţiei de medicamente, avertizează experţi în logistică şi industrie farmaceutică, transmite CNBC, preluată de News.ro.
Legătura dintre o rută maritimă din Orientul Mijlociu şi farmaciile din Statele Unite este mai directă decât pare. Aproape jumătate dintre medicamentele generice prescrise în SUA provin din India, aproximativ 47% din volum, potrivit lui Rohit Tripathi, vicepreşedinte pentru strategie industrială la compania de software pentru planificarea lanţurilor de aprovizionare RELEX Solutions.
India depinde însă de Strâmtoarea Ormuz pentru aproximativ 40% din importurile sale de petrol. Petrolul este esenţial pentru industria petrochimică, care furnizează materiile prime utilizate în producţia farmaceutică.
”Chiar dacă consumatorii americani nu cumpără medicamente direct din Golf, ei se află la capătul unui lanţ de aprovizionare care trece prin această regiune”, a spus Tripathi.
Mai multe ingrediente chimice necesare fabricării medicamentelor în India tranzitează frecvent huburi logistice din Golf, precum Dubai sau alte centre din Emiratele Arabe Unite, înainte de a ajunge la producătorii de medicamente. Chiar şi atunci când materiile prime vin direct din China, producţia depinde în mare măsură de produsele petrochimice provenite din statele din Golf.
Potrivit lui Steve Blough, strateg şef pentru lanţuri de aprovizionare la firma Infios, perturbările din jurul Strâmtorii Ormuz s-ar putea propaga rapid în lanţurile globale de aprovizionare farmaceutică, ducând la creşterea costurilor şi eventual la lipsuri de medicamente în Statele Unite.
Medicamentele generice sunt considerate cele mai vulnerabile deoarece au marje de profit foarte reduse.
”Costurile combustibilului influenţează preţul tuturor produselor, dar cele mai afectate vor fi medicamentele generice”, a declarat Mark Hahn, fost decan al Facultăţii de Medicină a Universităţii din Las Vegas.
El a explicat că unele ingrediente farmaceutice sunt direct legate de industria petrolieră. De exemplu, glicerina, utilizată frecvent în medicamente, este derivată din petrol, iar acetaminofenul este produs din fenol, o substanţă obţinută tot din petrol.
Medicii avertizează că medicamentele generice reprezintă aproximativ 90% din reţetele eliberate în SUA.
”India şi China sunt principalii furnizori de medicamente generice pentru piaţa americană, iar un conflict prelungit ar putea creşte costurile pentru producători şi ar putea duce la scumpiri sau chiar la penurii pentru pacienţi”, a declarat William Feldman, profesor asociat la Şcoala de Medicină David Geffen a Universităţii UCLA.
Semnele de tensiune în lanţurile de aprovizionare au început deja să apară. Tarifele pentru transportul aerian de marfă din India au crescut cu 200% până la 350% pe unele rute, potrivit unor estimări din industrie.
Deoarece multe farmacii şi distribuitori folosesc un model de stocuri ”just-in-time”, o perturbare prelungită ar putea deveni vizibilă pentru consumatori în patru până la şase săptămâni. Primele afectate ar putea fi medicamentele cu consum mare, precum tratamentele pentru diabet, hipertensiune, statinele, antibioticele sau unele analgezice.
În acelaşi timp, costurile mai mari ale petrolului ar putea afecta şi alte produse medicale, precum seringi pentru insulină, dezinfectanţi, mănuşi medicale din nitril sau unguente fabricate din derivaţi ai petrolului.
Transportul maritim adaugă alte riscuri. Întârzierile şi schimbarea rutelor pot afecta transporturile de medicamente sensibile la temperatură, care trebuie menţinute constant în lanţul frigorific. Unele containere frigorifice rămân blocate în porturi sau în huburi de deviere, iar lipsa containerelor goale complică şi mai mult exporturile de medicamente din India.
Totuşi, experţii spun că nu există motive de panică pe termen scurt. Majoritatea producătorilor şi distribuitorilor deţin în prezent stocuri tampon pentru aproximativ 30 până la 60 de zile, iar unele companii farmaceutice indiene afirmă că au rezerve pentru trei până la şase luni.
Ambasada SUA din Irak, țința unui val de atacuri
ACTUALIZARE 07:10 În Irak, ambasada americană a fost ținta mai multor valuri de atacuri cu drone și rachete în „zona verde” din Bagdad.
„Cel puțin o dronă a căzut în incinta ambasadei”, a declarat un responsabil de securitate.
Trump, între exasperare și agitație. Prețul petrolului capătă aripi
ACTUALIZARE 07:05 Am intrat în a 18-a zi a conflictului din Orientul Mijlociu, iar președintele american, Donald Trump, se află între exasperare și agitație în fața provocării reprezentate de închiderea Strâmtorii Ormuz. Președintele american le-a reproșat aliaților lipsa de entuziasm după ce le-a propus o operațiune menită să restabilească libertatea de circulație pentru petrolierele blocate în Golful Persic.
După ce a declanșat conflictul fără nicio consultare cu aliații săi, locatarul Casei Albe a transformat această participare într-un test de loialitate. „O fac nu pentru că avem nevoie de asta, ci pentru că vreau să văd cum reacționează”, a spus el, ca pentru a îndepărta orice semn de slăbiciune, înainte de a considera că reacția Franței nu a fost „perfectă”. „Dar este vorba de Franța, nu ne așteptăm la perfecțiune”, a spus el cu iritare.
„De patruzeci de ani vă protejăm și voi nu vreți să vă implicați în ceva foarte minor”, a regretat Donald Trump, care și-a construit o parte din carieră pe tema partenerilor care ar abuza de bunăvoința Statelor Unite. El a asigurat că anumite țări și-au exprimat disponibilitatea, fără însă a preciza care anume, scrie Le Monde.
Luni, prețul spot al petrolului din Dubai a fost evaluat la un nivel record de 153,25 dolari pe baril pentru încărcăturile din luna mai, depășind maximul istoric al contractelor futures Brent LCOc1 de 147,50 dolari din 2008, în timp ce contractele futures pentru țițeiul din Oman au atins un record de 147,79 dolari pe baril.
Exporturile de țiței din Orientul Mijlociu către Asia au scăzut la 11,665 milioane de barili pe zi în această lună, în scădere de la aproape 19 milioane pe zi în februarie – înainte de începerea războiului – și cu aproximativ 32% mai puțin decât nivelurile din martie 2025, relatează Reuters.
Traderii sunt încă în aşteptare pentru semne că transporturile de petrol prin strâmtoarea Hormuz, care a fost blocată, vor continua, precum şi pentru semne că tensiunile se vor calma.
Preţurile petrolului au scăzut uşor luni, după ce au apărut rapoarte conform cărora mai multe nave au navigat în siguranţă prin canal, care a fost ţinta Iranului ca represalii la atacurile SUA şi ale Israelului.
Pieţele bursiere din Asia au deschis marţi în uşoară creştere, inclusiv indicii din Japonia şi Coreea de Sud, care depind de petrolul din Golf.
Indicele Nikkei 225 din Japonia a crescut cu 0,25%, în timp ce bursa Kospi din Coreea de Sud a înregistrat un salt de peste 2,5%.
Acţiunile din sectorul tehnologic, care reprezintă o parte importantă a indicelui Kospi, au înregistrat, de asemenea, o creştere după ce producătorul de cipuri Nvidia a anunţat o previziune de vânzări de un trilion de dolari pentru 2027 şi o serie de contracte importante cu companii majore.
Știrea inițială
SUA
Aproximativ 7.000 de ținte iraniene au fost lovite pe întreg teritoriul țării de la începutul conflictului, a declarat Comandamentul Central al SUA în ultima sa informare, conform BBC.
Operation Epic Fury: March 16th Update pic.twitter.com/BjaySOYPe1
— U.S. Central Command (@CENTCOM) March 16, 2026
Oficialii militari au declarat că peste 100 de nave iraniene au fost avariate sau distruse, în timp ce s-au efectuat peste 6.500 de zboruri de luptă. Enumerând unele dintre mijloacele militare utilizate, Comandamentul Central al SUA precizează că în cadrul operațiunii au fost mobilizate bombardiere stealth B-1 și B-2, precum și diverse avioane de vânătoare.
„Forțele CENTCOM lovesc ținte pentru a demola aparatul de securitate al regimului iranian, acordând prioritate locațiilor care reprezintă o amenințare iminentă”, se mai arată într-o declarație.
Totodată, aproximativ 200 de soldați americani au fost răniți în timpul războiului cu Iranul, dintre care 10 „grav răniți”, potrivit purtătorului de cuvânt al Comandamentului Central al SUA, căpitanul Tim Hawkins, conform Al Jazeera. Acesta a precizat că 180 de militari s-au întors deja la datorie.
Mai mult, în ultimele zile a fost reactivat un canal direct de comunicare între trimisul american Steve Witkoff și ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi, potrivit unui oficial american și unei surse bine informate citate de Axios.
Donald Trump a fost întrebat dacă războiul se poate încheia săptămâna aceasta, având în vedere ceea ce președintele american a descris drept o „distrugere totală” a forțelor armate iraniene, conform BBC.
„Da, sigur”, a răspuns el, dar când a fost întrebat dacă războiul se va încheia efectiv săptămâna aceasta, el a replicat: „Nu cred, dar se va întâmpla în curând. Nu va mai dura mult.”
Trump a precizat că a avut „obligația de a face acest lucru” și că vom avea o „lume mai sigură” după ce războiul se va termina.
Israel
Isaac Herzog a declarat pentru AFP că războiul declanșat de Israel și Statele Unite împotriva Iranului marchează un moment de cotitură crucial pentru întreaga regiune, a relatat Times of Israel.
„Ne aflăm într-un moment istoric; a sosit clipa în care, după mai bine de o generație de războaie nesfârșite, vărsări de sânge și teroare, cauza principală a acestora, care provine de la Teheran, va fi blocată și oprită, iar întreaga direcție a regiunii se va schimba”, a declarat președintele israelian la reședința sa din Ierusalim.
Șeful Direcției de Informații a Forțelor de Apărare Israeliene (IDF), generalul-maior Shlomi Binder, a declarat într-o recentă discuție pe tema securității, desfășurată cu ușile închise, că aparatul militar iranian se află „în dificultate” ca urmare a războiului, potrivit canalului de știri Channel 12, relatează Times of Israel.
Se pare că Binder a afirmat că oficialii iranieni abia acum încep să înțeleagă amploarea pagubelor suferite de capacitățile lor.
„În ultimele zile, iranienii încep să înțeleagă ce li s-a întâmplat”, ar fi declarat Binder. „Descoperă cât de vulnerabilă este structura lor de comandă și amploarea pagubelor provocate.”
Conform raportului, Binder le-a spus participanților că forțele de securitate iraniene ezită să acționeze din cauza prezenței avioanelor israeliene și americane, în timp ce altele fie nu doresc, fie nu sunt în măsură să acționeze.
„Ceea ce lansează este tot ce sunt capabili să lanseze — pur și simplu nu pot face mai mult de atât”, a spus el referindu-se la ritmul de lansare a rachetelor de către Iran, adăugând că atacurile israeliene „blochează zilnic tunelurile [de rachete] pentru a se asigura că nu au nicio posibilitate de a lansa rachete suplimentare”.
Iran
Iranul va „continua lupta” împotriva Statelor Unite și a Israelului „până când inamicul va regreta cu adevărat atacul său”, a dat asigurări luni, 16 martie, președintele parlamentului țării, conform NBC News.
„Nu vom accepta un armistițiu până când inamicul nu își va exprima regretul și până când nu se vor crea condițiile politice și de securitate adecvate la nivel mondial și în regiune”, a declarat Mohammad Bagher Ghalibaf, potrivit agenției de știri de stat Fars.
Ghalibaf a lăudat, de asemenea, capacitatea regimului iranian de a produce drone rapid și ieftin.
„Avem rezerve suficiente de rachete și drone și, deoarece această tehnologie este autohtonă, avem și capacitatea de a le produce, la un ritm mult mai mare și la un cost mult mai mic decât rachetele interceptoare ale inamicului”, a spus el.
Ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi, a declarat că atacurile SUA și ale Israelului au ucis sute de civili în Iran, conform Al Jazeera
„Rapoartele susțin că unele state vecine care găzduiesc forțe americane și permit atacuri asupra Iranului încurajează, de asemenea, în mod activ acest masacru. Pozițiile ar trebui clarificate de îndată”, a declarat Araghchi.
Citește și:
