VIDEO Efectele Inteligenței Artificiale în piața muncii din IT. Profesor la Calculatoare: “Este posibil ca unii juniori să își piardă job-urile, dar nu cred că AI-ul va înlocui programatorii”/ “Cineva trebuie să verifice rezultatele, altfel vor cădea avioane, va fi nebunie”
Un programator bun poate folosi Inteligența Artificială pentru a deveni mai rapid, însă tehnologia nu are capacitatea, în acest moment, să preia cu totul munca oamenilor experimentați, spune Costin Raiciu, cercetător și profesor la Catedra de Calculatoare de la Facultatea de Automatică și Calculatoare din cadrul Universității Politehnice București. De ce? Costin Raiciu explică cum funcționează AI-ul în programare și în ce măsură există riscul ca IT-iștii să își piardă locurile de muncă. Vă prezentăm și câteva perspective din piața IT.
Costin Raiciu este cercetător și profesor la București, iar activitatea sa vizează zona de rețele, sisteme de operare și verificare. Acesta are studii doctorale la University College London (UCL) și a vorbit într-un episod al seriei noastre “Cei care se întorc” despre traseul său profesional și reîntoarcerea în România, într-un interviu Economedia, pe care puteți să îl citiți AICI.
L-am întrebat pe acesta și cum se vede AI-ul la muncă, din interiorul domeniului.
Filmare și montaj: Cosmin Tudorescu, Echipa Studio G4Media
“Ca tehnologie, AI-ul, aceste modele de tip large language model – au clar valoarea adăugată mare și este clar că vor rămâne. În ce măsură va provoca inteligența artificială un șoc seismic în societate? Nu cred că vom vedea ceva la nivelul acesta. Prima întrebare este doar dacă va înlocui programatorii. Din ceea ce văd în momentul acesta, răspunsul e “nu””, consideră Raiciu.
Acesta spune că tehnologia e o unealtă pentru programatori și explică și felul în care aceasta funcționează.
Foto: Arhiva personală
“Dacă ești un programator bun, poți să folosești AI, să fii mai rapid, mai eficient. Dar dacă nu știi să programezi… succes! Adică nu te va ajuta treaba asta, să programeze în locul tău. Problema principală stă în felul următor: atunci când scrii un program, îl scrii constructiv. Adică faci o bucățică mică, înțelegi cum funcționează, mai adaugi și tot așa – adaugi complexitate ușor, ușor și, în felul acesta, ajungi la o soluție. Așa gândește omul. AI-ul îți dă direct o soluție. Pentru probleme simple, asta merge, dar pentru probleme puțin mai complexe, adică dacă nu e ceva ce a văzut deja, o să aibă niște mici probleme.Dificultatea să înțelegi ce a făcut ca să rezolvi problema este mai mare decât să scrii de la zero. Adică dacă nu știi să scrii de la zero, sigur nu știi să rezolvi problema. Aceasta e problema fundamentală și asta înseamnă că, pe termen scurt, poate că vor fi niște juniori care își vor pierde job-urile, dar, pe termen lung, vei putea să produci mai mult cod cu aceiași oameni. Cam asta se va întâmpla”, consideră profesorul.
În concluzie, tehnologia nu are capacitatea să înlocuiască programatorii.
“Cineva tot trebuie să verifice ce a ieșit, altfel nu vor merge lucrurile; adică vor cădea avioane, va fi nebunie”, completează Raiciu.
“Va fi întotdeauna nevoie de experți în domeniu, de validare, de factorul uman”
De la o altă catedră de Informatică, Ioana Ciuciu, ne-a împărtășit o părere similară: programarea va avea nevoie de oameni în continuare, cu toată evoluția tehnologiei.
Sursa foto: Ioana Ciuciu, arhiva personală
“AI-ul nu poate să ne înlocuiască, va fi întotdeauna nevoie de experți în domeniu, de validare, de factorul uman. Se vor automatiza unele procese. Dar acum totul se întâmplă într-un ritm atât de alert, încât e posibil chiar ca oamenii să nu poată face față lucrului. Dar nu cred că putem vorbi de un impact uriaș pe moment, astfel încât noi să rămânem fără locuri de muncă din cauza AI-ului. Asta nu cred”, a spus Ioana Ciuciu, care predă în Departamentul de Informatică, la Facultatea de Matematică și Informatică, la UBB Cluj.
AI, din interiorul industriei IT: Ce spun programatorii și antreprenorii?
Cum se văd lucrurile din interiorul industriei de IT, care folosește AI?
“Noi nu suntem parte din “bula AI”. Există foarte multe companii care sunt parte din acea bulă, să zic, care au crescut datorită AI-ului. Pentru noi, AI-ul este o unealtă și de creștere a eficienței, a echipelor cu care noi livrăm. Totodată, AI-ul este un instrument bun pentru clienți, pentru a dezvolta diverse soluții mai rapid. Totodată, asta, împreună cu alte tehnologii, duce la o anumită eficientizare și la o creștere a business-ului”, a spus Oprean, într-un interviu recent pentru Economedia.
Despre rolul AI în munca programatorilor am vorbit și cu Mihai Negrea, fondator al DataDriven.ro, o platformă care monitorizează piața licitațiilor publice, cu ajutorul AI, urmărind date din mai multe surse, inclusiv SEAP.
Mihai Negrea spune că el însuși, ca programator și antreprenor, utilizează AI, dar îi identifică și limitele.
“Lucrez cu doi agenți AI. Când greșește unul, îl întreb pe celălalt. Sunt cumva “angajații” mei”, spune Mihai. “Deci pe mine mă ajută foarte mult. Dar ca să zici că am ajuns la un moment în care poate AI-ul să aplice la o licitație automat, fără input de la o companie… mi se pare că încă nu suntem la acel nivel. Sunt diferențe foarte mari în diverse domenii de activitate, dar inteligența artificială ajută. Și da, cred că asta e direcția”, spune Mihai.
Despre limitele sau chiar problemele pe care le poate crea Inteligența Artificială în zona de licitații publice, citiți mai pe larg AICI
